tetraevanghel definitie

13 definiții pentru tetraevanghel

TETRAEVÁNGHEL, tetraevanghele, s. n. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; evangheliar. [Var.: tetravánghel s. n.] – Din ngr. tetraevanghélion.
TETRAVÁNGHEL s. n. v. tetraevanghel.
TETRAEVÁNGHEL, tetraevanghele, s. n. Carte care cuprinde cele patru Evanghelii; evangheliar. [Var.: tetrávanghel s. n.] – Din ngr. tetraevanghélion.
TETRAVÁNGHEL s. n. v. tetraevanghel.
TETRAEVÁNGHEL, tetraevanghele, s. n. (Și în forma tetravanghel) Carte care cuprinde cele patru evanghelii. V. evangheliar. Ședea în pridvorul casei... și citea pe tetravanghel. FILIMON, la TDRG. – Variantă: tetravánghel s. n.
TETRAVÁNGHEL s. n. v. tetraevanghel.
tetraevánghel (te-tra-e-) s. n., pl. tetraevánghele
tetraevánghel s. n. (sil. -tra-e-), pl. tetraevánghele
TETRAEVÁNGHEL s. v. evanghelie.
TETRAEVÁNGHEL ~e n. bis. Carte care conține cele patru părți ale Noului Testament; evangheliar. [Sil. te-tra-e-] /<ngr. tetraevanghélion
tetravanghel n. carte ce conține cele patru evanghelii. [Gr. mod.].
tetravánghel n., pl. e (ngr. tetraevangélion). Evangeliar, carte care cuprinde cele patru evangheliĭ. – Pop. tatrav-, tratav-.
TETRAEVANGHEL s. (BIS.) evangheliar, evanghelie.[1]

tetraevanghel dex

Intrare: tetraevanghel
tetraevanghel substantiv neutru
  • silabisire: -tra-e-
tetravanghel