Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 defini╚Ťii pentru tetradactilie

TETRADACTIL├ŹE s.f. (Biol.) Stare a animalelor tetradactile. [Gen. -iei. / cf. fr. t├ętradactylie].
TETRA- ÔÇ×patru, de patru ori, ├«mp─âtritÔÇŁ. ÔŚŐ gr. tetras ÔÇ×patruÔÇŁ > fr. t├ętra-, it. id., engl. id., germ. id. > rom. tetra-. Ôľí ~centru (v. -centru), adj., cu patru pinteni; ~cer (v. -cer1), adj., cu patru coarne; ~ciclic (v. -ciclic), adj., care este compus din patru cicluri sau verticile de piese florale; ~cite (v. -cit), s. n. pl., cele patru celule haploide rezultate din diviziunea reduc╚Ťional─â a unei celule diploide; ~coc (v. -coc), adj., cu patru bace; ~cromatic (v. -cromatic), adj., compus din patru elemente cromatice; ~cromie (v. -cromie), s. f., 1. Ansamblu de patru culori. 2. Tipar ├«n patru culori; ~dactil (v. -dactil), adj., (despre animale) care prezint─â c├«te patru degete la fiecare picior; ~dactilie (v. -dactilie), s. f., stare caracterizat─â prin prezen╚Ťa a patru degete la unul sau la mai multe membre; ~didim (v. -didim), adj., cu patru perechi; ~dinam (v. -dinam), adj., cu patru stamine mai lungi ╚Öi cu dou─â mai scurte; ~edru (v. -edru), s. n., poliedru cu patru fe╚Ťe triunghiulare; ~fil (v. -fil2), adj., cu patru frunze sau foliole; ~filetic (v. -filetic), adj., (despre hibrizi) derivat din patru specii deosebite; ~fonie (v. -fonie1), s. f., tehnic─â de ├«nregistrare ╚Öi redare muzical─â bazat─â pe folosirea a patru surse acustice; ~genic (v. -genic), adj., 1. (Despre organisme) Care prezint─â patru gene diferite pe un locus specific. 2. (Despre caractere) Care este controlat de patru gene; ~gin (v. -gin), adj., (despre flori) cu patru carpele sau patru pistile; ~gon (v. gon2), s. n. poligon cu patru unghiuri ╚Öi cu patru laturi; ~gonocarp (v. gono-, v. -carp), adj., cu fructe tetragonale; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., nume compus din patru litere; ~lofodont (v. lof/o-, v. -odont), adj., care are patru creste pe acela╚Öi dinte molar; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. Ansamblu de patru piese dramatice, prezentate ├«n continuare una dup─â alta, la vechii greci. 2. Serie de patru opere literare sau muzicale legate ├«ntre ele printr-o idee comun─â; ~mer (v. -mer), adj., 1. Constituit din patru p─âr╚Ťi. 2. Care se divide ├«n patru; ~metru (v. -metru1), s. m., vers clasic greco-latin compus din patru unit─â╚Ťi ritmice; ~mite (v. -mite), s. f. pl., grup de patru cromatide conjugate ├«n cadrul primei profaze meiotice; ~morf (v. morf), adj., cu patru forme diferite; ~parez─â (v. -parez─â), s. f., diminuare a for╚Ťei musculare la cele patru membre; ~petal (v. -petal), adj., cu patru petale; ~pil (v. -pil1), s. n., portic cu patru intr─âri; ~piren (v. -piren), adj., (despre fructe) cu patru s├«mburi oso╚Öi; ~plegie (v. -plegie), s. f., paralizie afect├«nd cele patru membre; ~pod (v. -pod), adj., cu patru picioare; ~pode (v. -pod), s. n. pl., supraclas─â de vertebrate cu patrii membre adaptate pentru deplasarea ├«n mediu acvatic, terestru sau aerian; sin. patrupede; ~podie (v. -podie), s. f., metru ritmic ├«n prozodia greac─â, const├«nd din dou─â dipodii de acela╚Öi fel; ~pter (v. -pter), adj., cu patru aripi; ~silab (v. -silab), adj., s. m., (cuv├«nt) compus din patru silabe; ~sperm (v. -sperm), adj., (despre fructe) cu patru semin╚Ťe; ~spor (v. -spor), s. m., grup de patru spori obligatorii forma╚Ťi ├«n sporange; ~sporange (v. spor/o-, v. -ange), s. m., sporange care con╚Ťine tetraspori; ~sporofit (v. sporo-, v. -fit), s. n., sporofit care produce tetraspori; ~stemon (v. -stemon), adj., cu patru stamine; ~stih (v. -stih), adj., 1. (Despre strofe) De patru versuri. 2. (Despre organe vegetale) Dispus pe patru r├«nduri sau serii; ~stil (v. -stil), adj., s. n., 1. adj., s. n., (Edificiu) cu patru coloane. 2. adj., (Despre flori) Care are patru stile; ~term─â (v. -term), s. f., temperatur─â medie a celor patru luni mai calde din sezonul de vegeta╚Ťie forestier─â; ~tip (v. -tip), s. n., 1. Asc─â cu tipuri de spori, dou─â parentale ╚Öi dou─â recombinate. 2. Tetrad─â constituit─â din patru genotipuri diferite; ~valent (v. -valent), adj., 1. Care are valen╚Ťa patru. 2. Prev─âzut cu patru cromozomi; ~zom (v. -zom), s. m., forma╚Ťiune alc─âtuit─â din patru cromozomi omologi; ~zomie (v. -zomie), s. f., stare a unui organism diploid care prezint─â doi cromozomi omologi supranumerari.

Tetradactilie dex online | sinonim

Tetradactilie definitie

Intrare: tetradactilie
tetradactilie