TESCOVÍNĂ, (2) tescovine, s. f. 1. Ceea ce rămâne după stoarcerea fructelor, mai ales a strugurilor sau a sfeclei de zahăr; boștină. 2. Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea resturilor rămase după stoarcerea mustului din struguri. – Cf. sl. tĕskŭ.

TESCOVÍNĂ, (rar) tescovine, s. f. Ceea ce rămâne după stoarcerea fructelor, mai ales a strugurilor sau a sfeclei de zahar; boștină. ◊ Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea resturilor rămase după stoarcerea mustului din struguri. – Cf. sl. tĕskŭ.

TESCOVÍNĂ, (rar) tescovine, s. f. Ceea ce rămîne după stoarcerea fructelor (mai ales a strugurilor) sau a sfeclei de zahăr; băutură alcoolică obținută prin fermentarea resturilor de struguri. Sui pe cal și treci la mine, Să-ți dau pîne și masline Și rachiu de tescovine. ȘEZ. I 13.

!tescovínă s. f., g.-d. art. tescovínei; (porții, sorturi) pl. tescovíne

tescovínă s. f., g.-d. art. tescovínei; pl. tescovíne

TESCOVÍNĂ s. (pop.) boștină, prăștină, (înv. și reg.) mălată, (reg.) boască, hostopină, scroboteală, (Olt., Ban. și Transilv.) comină, (Ban.) comoviță, voscă. (Rachiu de ~.)

TESCOVÍNĂ s. v. borhot.

TESCOVÍNĂ f. 1) Produs secundar format din resturi de struguri după stoarcerea cu teascul. 2) Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea acestui produs. [G.-D. tescovinei] /v. a tescui

tescovină f. rămășiță din struguri după scurgerea mustului, rachiu de fructe. [Și tescuină, derivat din tescuì].

tescovínă și ti- f., pl. e (vsl. *tĭeskovina, *tiskovina). Fructe stoarse rămase în teasc (comină). Rachiŭ din aceste fructe. V. hoștină.

tescovină s. v. BORHOT.

TESCOVINĂ s. (pop.) boștină, prăștină, (înv, și reg.) mălată, (reg.) boască, hostopină, scroboteală, (Olt., Ban. și Transilv.) comină, (Ban.) comoviță, voscă. (Rachiu de ~.)