TERMOGÉN, -Ă, termogeni, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care produce căldură. 2. S. n. Substanță care se aplică pe piele pentru a produce o reacție terapeutică locală de natură termică. – Din fr. thermogène.

TERMOGÉN, -Ă, termogeni, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care produce căldură. 2. S. n. Substanță care se aplică pe piele pentru a produce o reacție terapeutică locală de natură termică. – Din fr. thermogène.

TERMOGÉN, -Ă, termogeni, -e, adj. Care produce căldură. Grăsimile sînt alimente termogene. ♦ (Substantivat, n.) Substanță care se aplică pe piele pentru a se obține, prin provocare de căldură locală, anumite efecte terapeutice. Muștarul, tinctura de iod sînt substanțe termogene.

termogén1 adj. m., pl. termogéni; f. termogénă, pl. termogéne

termogén2 s. n.

termogén adj. m., pl. termogéni; f. sg. termogénă, pl. termogéne

termogén s. n.

TERMOGÉN, -Ă adj. Care produce, generează căldură. // s.n. Medicament care se aplică pe corp pentru a obține o reacție terapeutică locală. [< fr. thermogène, cf. gr. thermos – cald, gennan – a produce].

TERMOGÉN, -Ă I. adj. care produce, generează căldură. II. s. n. medicament care se aplică pe piele pentru a obține, prin producere de căldură, o reacție terapeutică locală. (< fr. thermogène)

TERMOGÉN ~ă (~i, ~e) și substantival (despre substanțe) Care generează căldură; producător de căldură. /<fr. thermogene