TERMIFICÁ vb. I v. termofica.

TERMOFICÁ vb. I. (Folosit numai la timpurile compuse, ger., part. și supin) Tranz. A alimenta o clădire sau o localitate cu căldură produsă într-o instalație specială și distribuită printr-o rețea de conducte. [Var.: termificá vb. I] – Din term(o)- (după modelul unor cuvinte ca electrifica, radiofica).

TERMIFICÁ, termífic, vb. I. Tranz. A alimenta o clădire sau o localitate cu căldură produsă într-o instalație specială și distribuită printr-o rețea de conducte. [Var.: termoficá vb. I] – Din term(o)- (după modelul unor cuvinte ca electrifica, radiofica).

TERMOFICÁ vb. I v. termifica.

TERMIFICÁ, termífic, vb. I. Tranz. A alimenta o clădire sau o localitate cu căldură produsă într-o instalație specială, de unde este distribuită printr-un sistem de rețele termice.

termoficá (a ~) vb. (numai la timpuri compuse, ger., part., supin)

termificá/termoficá vb. 1 sg. termífic/termófic, 3 sg. și pl. termífică/termófică; conj. prez. 3 sg. și pl. termífice/termófice

termoficá vb. v. termifica

TERMIFICÁ vb. I. tr. A alimenta o clădire, o localitate sau un proces tehnologic cu căldură produsă într-o instalație specială și distribuită printr-o rețea de conducte. [P.i. termífic, var. termofica vb. I. / < fr. thermifier].

TERMOFICÁ vb. I. v. termifica.

TERMIFICÁ/TERMOFICÁ vb. tr. a alimenta o clădire, o localitate, un proces tehnologic cu căldură produsă într-o instalație specială și distribuită printr-o rețea de conducte. (< fr. thermifier, după rus. termofikațiia)

TERMOFICÁ vb. elem. termifica.

A TERMIFICÁ termífic tranz. (edificii, localități) A alimenta cu căldură în mod centralizat (de la o termocentrală). [Var. a termofica] /<fr. thermifier