TERMOELEMÉNT, termoelemente, s. n. (Tehn.) Termocuplu. – Din engl. thermoelement.

TERMOELEMÉNT, termoelemente, s. n. (Tehn.) Termocuplu. – Din engl. thermoelement.

termoelemént s. n. (sil. -mo-e-), pl. termoeleménte

TERMOELEMÉNT s.n. (Fiz.) Dispozitiv format dintr-un cuplu termoelectric și un conductor pe care îl încălzește curentul de măsurat; termocuplu. [< germ. Thermoelement].

TERMOELEMÉNT s. n. termocuplu. (< engl. thermoelement)