Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

14 defini╚Ťii pentru termic─â

T├ëRMIC, -─é, termici, -ce, adj. De c─âldur─â, privitor la c─âldur─â, care produce (sau se produce prin) c─âldur─â. ÔŚŐ Central─â termic─â = totalitatea cl─âdirilor, instala╚Ťiilor ╚Öi aparatelor ├«n care se produce c─âldur─â, centralizat, pentru cl─âdirile situate la o distan╚Ť─â relativ mic─â. Agent termic = substan╚Ť─â (ap─â cald─â, abur etc.) care produce sau transfer─â c─âldur─â ├«ntr-o instala╚Ťie termic─â. ÔÇô Din fr. thermique.
T├ëRMIC, -─é, termici, -ce, adj. De c─âldur─â, privitor la c─âldur─â, care produce (sau se produce prin) c─âldur─â. ÔŚŐ Central─â termic─â = totalitatea cl─âdirilor, instala╚Ťiilor ╚Öi aparatelor ├«n care se produce c─âldura, centralizat, pentru cl─âdirile situate la o distan╚Ť─â relativ mic─â. Agent termic = substan╚Ť─â (ap─â cald─â, abur etc.) care produce sau transfer─â c─âldur─â ├«ntr-o instala╚Ťie termic─â. ÔÇô Din fr. thermique.
T├ëRMIC, -─é, termici, -e, adj. Care se refer─â la c─âldur─â, care produce (sau se produce prin) c─âldur─â, de c─âldur─â. ÔŚŐ Central─â termic─â = central─â generatoare de c─âldur─â, servind pentru ├«nc─âlzirea la distan╚Ť─â a unor fabrici, instala╚Ťii industriale, imobile etc.
t├ęrmic adj. m., pl. t├ęrmici; f. t├ęrmic─â, pl. t├ęrmice
t├ęrmic adj. m., pl. t├ęrmici; f. sg. t├ęrmic─â, pl. t├ęrmice
CONDUC╚ÜIE T├ëRMIC─é s. v. termoconduc╚Ťie.
T├ëRMIC, -─é adj. Referitor la c─âldur─â. ÔŚŐ Central─â termic─â = central─â folosit─â pentru producerea c─âldurii. // Element secund de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×(referitor la) c─âldur─âÔÇŁ, ÔÇ×temperatur─âÔÇŁ. [< fr. thermique, it. termico].
TÉRMICĂ s.f. Parte a fizicii care se ocupă cu studiul căldurii și al legilor ei. [< fr. thermique].
T├ëRMIC, -─é I. adj. referitor la c─âldur─â; care produce c─âldur─â. ÔÖŽ central─â ~─â = termocentral─â. II. s. f. 1. parte a fizicii aplicate care studiaz─â c─âldura ╚Öi legile ei. 2. (met.) curent vertical declan╚Öat prin termoconvec╚Ťie. (< fr. thermique)
T├ëRMIC ~c─â (~ci, ~ce) Care ╚Ťine de c─âldur─â; propriu c─âldurii. ÔŚŐ Central─â ~c─â central─â care produce c─âldur─â pentru ├«nc─âlzirea cl─âdirilor sau ├«n scopuri tehnologice. /<fr. thermique
*t├ęrmic, -─â adj. (d. vgr. therm├│s, cald). Fiz. Relativ la c─âldur─â: varia╚Ťiun─ş termice.
CONDUC╚ÜIE TERMIC─é s. (FIZ.) termoconduc╚Ťie.
BARIER─é TERMIC─é ├«nc─âlzire puternic─â a unei aeronave care se deplaseaz─â ├«n straturile dense ale atmosferei cu o vitez─â ce dep─â╚Öe╚Öte Mach 5 astfel c─â aceasta trebuie construit─â din o╚Ťeluri aliate cu titan sau s─â aib─â straturi de ceramic─â pe ├«nveli╚Ö pentru a putea rezista temperaturilor ├«nalte rezultate ├«n urma frec─ârii cu masele de aer.
CĂMIN TERMIC coloană de aer cald în urcare alimentând formarea unui nor de tip cumulus.

Termic─â dex online | sinonim

Termic─â definitie

Intrare: termic (adj.)
termic adj. adjectiv
Intrare: termic─â
termic─â