tererem definitie

9 definiții pentru tererem

TERERÉM, tereremuri, s. n. (Învechit) 1. Ornament melodic; tril. Puse mîna pe un flaut... și... dete drumul la niște tereremuri strașnice, pe cari Panaitopolu le însoțea cu glasul lui spart. D. ZAMFIRESCU, la CADE. ♦ Ornament grafic. Literele se înșirau una după alta, cam plecate înainte, fără tereremuri, ci numai cu niște cozi enorme pe la «t» și «f». D. ZAMFIRESCU, R. 74. 2. Fig. Ifos, moft; pretenție, veleitate. Iar acum avem Mii de gogoșari Ce au tererem De patrioți mari. ALECSANDRI, T. 139.
TERERÉM, tereremuri, s. n. (Înv.) 1. Ornament melodic; tril. ♦ Ornament grafic. 2. Fig. Ifos, moft; pretenție. – Comp. ngr. tererismos.
TERERÉM s. v. tril.
tererém (-muri), s. n.1. Tremolo. – 2. Ifos, moft, îngîmfare. – 3. Fleac, spoială. Creație expresivă, cf. ngr. τερερίζω „a scoate triluri” (Tiktin).
tererém, tererémuri, s.n. (înv.) 1. ornament melodic, tril. 2. zorzoane, marafeturi. 3. ornament grafic. 4. moft, ifos.
tererem n. Mold. 1. panglici la o haină femeiască, zorzoane; 2. fam. ifos: gogoșari ce au tererem de patrioți mari AL.; 3. fig. aparență: tereremul deșertăciunilor lumești AL.; 4. fig. fineță: și-l ia cu tererem. [Origină necunoscută].
tererém n., pl. urĭ (rudă cu ngr. tererismós, fredonare). Vechĭ. Fredonare tremurată, trémolo. Azĭ. Fam. Zorzoane, marafeturĭ, garnitură nefolositoare: casa, haĭna asta are prea mult tererem, prea multe tereremurĭ. Ifos, aparență: are tererem de boĭer mare, tereremu deșertăcĭunilor lumeștĭ. A lua pe cineva cu tererem, a-l lua încet amăgindu-l cu vorba. V. tril.
tererem s. v. TRIL.
tererem v. cratimă.

tererem dex

Intrare: tererem
tererem