Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

20 defini╚Ťii pentru teren

TER├ëN, terenuri, s. n. 1. ├Äntindere de p─âm├ónt delimitat─â (considerat─â dup─â relieful sau dup─â situarea sa ├«n spa╚Ťiu). ÔŚŐ Expr. A sonda (sau a pip─âi, a tatona) terenul = a observa cu aten╚Ťie situa╚Ťia, ├«mprejur─ârile, ├«nainte de a ├«ntreprinde ceva; a se informa. A c├ó╚Ötiga teren = a progresa pu╚Ťin ├«ntr-o ac╚Ťiune; a-╚Öi consolida pozi╚Ťia. A p─âr─âsi terenul = a se da b─âtut, a ceda. A pierde teren = a pierde ╚Öansele de succes. ÔÖŽ Solul privit din punct de vedere geologic, geografic etc. Terenuri paleozoice. ÔÖŽ Loc, regiune. 2. Fig. Domeniu de activitate, de preocup─âri. ÔŚŐ Loc. adv. Pe teren = la fa╚Ťa locului; la locul de produc╚Ťie. 3. (Urmat de determin─âri care arat─â destina╚Ťia) Spa╚Ťiu special amenajat ├«ntr-un anumit scop. Teren de sport. ÔÇô Din fr. terrain.
TER├ëN, terenuri, s. n. 1. ├Äntindere de p─âm├ónt delimitat─â (considerat─â dup─â relieful sau dup─â situarea sa ├«n spa╚Ťiu). ÔŚŐ Expr. A sonda (sau a pip─âi, a tatona) terenul = a observa cu aten╚Ťie situa╚Ťia, ├«mprejur─ârile, ├«nainte de a ├«ntreprinde ceva; a se informa. A c├ó╚Ötiga teren = a progresa pu╚Ťin ├«ntr-o ac╚Ťiune; a-╚Öi consolida pozi╚Ťia. A p─âr─âsi terenul = a se da b─âtut, a ceda. A pierde teren = a pierde ╚Öansele de succes. ÔÖŽ Solul privit din punct de vedere geologic, geografic etc. Terenuri paleozoice. ÔÖŽ Loc, regiune. 2. Fig. Domeniu de activitate, de preocup─âri. ÔŚŐ Loc. adv. Pe teren = la fa╚Ťa locului; la locul de produc╚Ťie. 3. (Urmat de determin─âri care arat─â destina╚Ťia) Spa╚Ťiu special amenajat ├«ntr-un anumit scop. Teren de sport. ÔÇô Din fr. terrain.
TOT-TER├ëN adj. invar. (Despre autovehicule) Care este echipat ├«n a╚Öa fel, ├«nc├ót s─â poat─â rula pe orice teren, p─âstr├óndu-╚Öi performan╚Ťele. ÔÇô Tot + teren (dup─â fr. tout-terrain).
TER├ëN, terenuri, s. n. 1. ├Äntindere de p─âm├«nt. ├Än orice caz, vom avea nevoie de teren pentru construc╚Ťii, birouri, magazii, cisterne. C. PETRESCU, R. DR. 200. ÔŚŐ Loc. adv. Pe teren = la fa╚Ťa locului, la locul de produc╚Ťie (nu ├«n birou). Ast─âzi am fost pe teren, pe la brig─âzi. MIHALE, O. 289. ÔŚŐ Expr. A sonda (sau a pip─âi) terenul = a observa cu aten╚Ťie situa╚Ťia, ├«mprejur─ârile, condi╚Ťiile ├«nainte de a ├«ntreprinde ceva; a se informa. ├Äntre timp voi pip─âi terenul s─â aflu toate pre╚Ťurile din jude╚Ť ╚Öi s─â v─âd dac─â nu putem provoca o concuren╚Ť─â. C. PETRESCU, R. DR. 212. A c├«╚Ötiga teren = a progresa pu╚Ťin c├«te pu╚Ťin ├«ntr-o ac╚Ťiune; a-╚Öi consolida pozi╚Ťia. A p─âr─âsi terenul = a p─âr─âsi un c├«mp de ac╚Ťiune, a ceda, a se da b─âtut. Vrei s─â pleci, prietene Mirel? Aceasta ├«nseamn─â c─â n-ai de fel fler de gazetar. P─âr─âse╚Öti terenul tocmai c├«nd ceaiul dansant... ├«ncepe s─â fie mai interesant. C. PETRESCU, C. V. 189. A preg─âti terenul v. preg─âti. A pierde teren v. pierde. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri care arat─â calit─â╚Ťi sau propriet─â╚Ťi ale solului) Dumneata ai ├«nstr─âinat p─âm├«nt pentru plug─ârie; cei ce l-au cump─ârat, cump─ârau teren petrolifer, ╚Ötiind c─â acolo se afl─â p─âcur─â. C. PETRESCU, A. 333. ÔŚŐ (Urmat de determin─âri care arat─â destina╚Ťia) Teren sportiv. ÔÖŽ Solul privit din punct de vedere geologic, geografic etc. Accidente de teren. Ôľş Acestea s├«nt forma╚Ťiunile sedimentare ale terenurilor paleozoice ╚Öi secundare. I. IONESCU, M. 49. ÔÖŽ Loc, regiune. Nu cunosc terenul ╚Öi am nevoie de o c─âl─âuz─â. REBREANU, P. S. 57. 2. Fig. C├«mp, domeniu de activitate, de preocup─âri; pozi╚Ťie pe care se situeaz─â cineva. To╚Ťi c├«╚Ťi au scris despre criticile mele, de╚Öi se deosibesc de mine ├«n unele privin╚Ťi, stau ├«ns─â mai to╚Ťi pe acela╚Öi teren modern ╚Ötiin╚Ťific ca ╚Öi mine. GHEREA, ST. CR. II 9.
ter├ęn s. n., pl. ter├ęnuri
ter├ęn s. n., pl. ter├ęnuri
TERÉN s. 1. v. loc. 2. teren viran v. maidan. 3. v. sol. 4. v. regiune.
TERÉN s. v. domeniu, sector.
TER├ëN s.n. 1. ├Äntindere de p─âm├ónt. ÔÖŽ A sonda terenul = a examina cu aten╚Ťie situa╚Ťia sau ├«mprejur─ârile ├«nainte de a ├«ntreprinde ceva; a se informa. ÔÖŽ Sol. ÔÖŽ Loc, regiune. 2. (Geol.) Totalitatea forma╚Ťiilor geologice dintr-o por╚Ťiune a scoar╚Ťei terestre. 3. (Fig.) Domeniu de activitate, de preocup─âri. ÔÖŽ Pe teren = la fa╚Ťa locului; la locul de munc─â. [< fr. terrain].
TER├ëN s. n. 1. ├«ntindere de p─âm├ónt. ÔÖŽ a sonda (sau a tatona) ~ ul = a examina cu aten╚Ťie situa╚Ťia sau ├«mprejur─ârile ├«nainte de a ├«ntreprinde ceva; a se informa; a c├ó╚Ötiga (sau a pierde) ~ = a avansa pas cu pas (sau a da ├«napoi) ├«ntr-o ac╚Ťiune; a p─âr─âsi ~ ul = a ceda, a se da b─âtut. ÔŚŐ sol. ÔŚŐ loc, regiune. 2. spa╚Ťiu amenajat pentru sporturi ╚Öi recreare. 3. totalitatea forma╚Ťiilor geologice dintr-o por╚Ťiune a scoar╚Ťei terestre. 4. loc unde se desf─â╚Öoar─â o activitate, unde are loc o ac╚Ťiune. 5. (fig.) domeniu de activitate, de preocup─âri. ÔÖŽ pe ~ = la fa╚Ťa locului; la locul de munc─â. (< fr. terrain)
ter├ęn (-nuri), s. n. ÔÇô ├Äntindere de p─âm├«nt, loc destinat unor activit─â╚Ťi, c├«mp. Fr. terrain.
TER├ëN ~uri n. 1) ├Äntindere de p─âm├ónt (delimitat─â ├«n func╚Ťie de relief); por╚Ťiune de p─âm├ónt. ÔŚŐ A preg─âti ~ul a face lucr─âri preg─âtitoare ├«nainte de a ├«ntreprinde ceva. A sonda (sau a pip─âi, a tatona) ~ul a cerceta ├«mprejur─ârile (├«nainte de a ├«ntreprinde ceva) pentru a-╚Öi asigura reu╚Öita. A c├ó╚Ötiga ~ a progresa ├«ntr-o ac╚Ťiune, reu╚Öind pu╚Ťin c├óte pu╚Ťin. A p─âr─âsi ~ul a ceda; a se da b─âtut. 2) Sol dintr-o por╚Ťiune a scoar╚Ťei terestre, considerat din punct de vedere al naturii sale. ~ argilos. 3) Suprafa╚Ť─â de p─âm├ónt special amenajat─â ├«n vederea anumitelor lucr─âri sau activit─â╚Ťi. 4) fig. Domeniu de activitate; sfer─â de preocup─âri. ÔŚŐ Pe ~ la fa╚Ťa locului; la locul de munc─â. /<fr. terrain
teren n. 1. spa╚Ťiu de p─âm├ónt: a ocupa un teren vast; 2. p─âm├óntul considerat sub raportul calit─â╚Ťilor sale productive: teren bun, prost; 3. solul considerat ├«n raport cu caracterele sale geologice: teren jurasic; 4. fig. situa╚Ťiunea spiritelor, starea ├«mprejur─ârilor: a studia terenul (= fr. terrain).
*ter├ęn n., pl. ur─ş ╚Öi e (fr. terrain, d. lat. pop. *terr├ínum, cl. terr├ęnum, teren, terr├ęnus, de p─âm├«nt. V. ╚Ťar─â). Oare-care ├«ntindere de p─âm├«nt: o cas─â cu un vast teren. Fel de p─âm├«nt de exploatat: teren arabil, petrolifer. Geol. Fel de p─âm├«nt dup─â originea lu─ş: teren de aluviune. Fig. Starea (dispozi╚Ťiunea) spiritelor, oameni─ş cu care a─ş a face: a sonda, a cunoa╚Öte terenu. Situa╚Ťiune bun─â, credit, stim─â public─â: a c├«╚Ötiga teren asupra unu─ş adversar. Situa╚Ťiune bun─â (sa┼ş rea) lucrur─ş ├«n care te pricep─ş (or─ş nu): a fi pe terenu t─â┼ş, a te pune pe un teren bun (sa┼ş r─â┼ş). Domeni┼ş, c├«mp de lucru: a lucra pe (sa┼ş ├«n) terenu filologii─ş. A ─şe╚Öi pe teren, a te bate ├«n duel. A r─âm├«nea pe teren, a muri ├«n duel.
TEREN s. 1. loc. (Un ~ de cas─â.) 2. teren viran = maidan, (├«nv.) viranea. (Jucau mingea pe un ~.) 3. p─âm├«nt, sol. (~ podzolic, lutos, nisipos etc.) 4. loc, regiune, ╚Ťinut, zon─â. (Nu cunoa╚Öte bine ~.)
teren s. v. DOMENIU. SECTOR.
TERENURI CULTIVATE. Subst. Teren cultivat, teren arabil (cultivabil), cultur─â, sem─ân─âtur─â; ogor, ogora╚Ö (dim., pop.), ╚Ťarin─â, ar─âtur─â, c├«mp, p─âm├«nt, glie, cohalm (reg.). Lan, hold─â, holdi╚Ť─â (dim.). Lan (hold─â) de gr├«u, gr├«ne; porumbi╚Öte, p─âpu╚Öoi (reg.), p─âpu╚Öoi╚Öte (reg.), m─âl─âi╚Öte (reg.), cucuruz (reg.), cucuruza╚Ötin─â (reg.); orz─ârie, orz; oveze; mei╚Öte, mei; orez─ârie, rizicultur─â. Trifoi╚Öte; mohor. C├«nepi╚Öte, c├«nep─ârie (rar); ini╚Öte, bumb─âc─ârie. Gr─âdin─â, gr─âdini╚Ť─â (dim.), gr─âdinu╚Ť─â, gr─âdin─ârie; gr─âdin─â de flori, flor─ârie; gr─âdin─â de pomi, livad─â; livad─â de pruni, prunet, prun─ârie, pruni╚Ö, pruni╚Öte (reg.), perj─ârie (reg.); livad─â de peri, peri╚Ö; livad─â de vi╚Öini, vi╚Öinet (rar); livad─â de zarz─âri, zarzachie (pop.). Planta╚Ťie, s─âditur─â, sad (├«nv.). Vie, podgorie. Vb. A cultiva, a ara; a des╚Ťeleni; a af├«na; a gr─âpa; a sem─âna, a ├«ns─âm├«n╚Ťa. V. cereale, legume ╚Öi zarzavaturi, pomi fructiferi.
TEREN DE AERONAUTIC─é CIVIL─é suprafa╚Ť─â plat─â care permite decolarea ╚Öi aterizarea aeronavelor, put├ónd fi de mai multe feluri: aeroport, pentru traficul de c─âl─âtori ╚Öi de marf─â; aerodrom, pentru activit─â╚Ťi sportive, utilitare, sanitare ╚Öi militare; terenuri de lucru, pentru avia╚Ťia utilitar─â ╚Öi terenuri/zone de aterizare pentru concursuri, acestea trebuind omologate, pe ele desf─â╚Öur├óndu-se activit─â╚Ťi de zbor numai ziua ╚Öi ├«n condi╚Ťii meteo normale.
a ├«ngropa mingea-n terenul adversarului expr. (la volei) a ob╚Ťine un punct la cap─âtul unui atac executat ├«n for╚Ť─â.
mingea este în terenul lui... expr. (pub.) cel care trebuie să-și asume răspunderea este...

Teren dex online | sinonim

Teren definitie

Intrare: teren
teren substantiv neutru