TERCIUIÁLĂ, terciuieli, s. f. Terciuire. [Pr.: -ciu-ia-] – Terciui + suf. -eală.

TERCIUIÁLĂ, terciuieli, s. f. Terciuire. [Pr.: -ciu-ia-] – Terciui + suf. -eală.

TERCIUIÁLĂ, terciuieli, s. f. Acțiunea de a terciui și rezultatul ei; terci.

terciuiálă s. f., g.-d. art. terciuiélii; pl. terciuiéli

terciuiálă s. f., g.-d. art. terciuiélii; pl. terciuiéli

TERCIUIÁLĂ s. (Transilv.) toroșteală. (~ fructelor.)

tercĭuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a tercĭui.

TERCIUIALĂ s. (Transilv.) toroșteală. (~ fructelor.)

terciuială definitie

terciuială dex

Intrare: terciuială

terciuială substantiv feminin