terapeutic definitie

9 definiții pentru terapeutic

TERAPEÚTIC, -Ă, terapeutici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a medicinei care studiază mijloacele și metodele de tratament, precum și modul de utilizare a medicamentelor; știința vindecării bolilor; terapie. 2. Adj. Care ține de terapeutică (1), privitor la terapeutică. [Pr.: -pe-u-] – Din fr. thérapeutique.
TERAPEÚTIC, -Ă, terapeutici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Ramură a medicinii care studiază mijloacele și metodele de tratament, precum și modul de întrebuințare a medicamentelor; știința vindecării bolilor; terapie. 2. Adj. Care ține de terapeutică (1), privitor la terapeutică. [Pr.: -pe-u-] – Din fr. thérapeutique.
TERAPEÚTIC, -Ă, terapeutici, -e, adj. Privitor la terapeutică, care ține de terapeutică; care vindecă. Trebuie constatată acțiunea reciprocă a bacteriilor... întrebuințate cu scop terapeutic și a celor patogene. BABEȘ, O. A. I 110.
terapeútic adj. m., pl. terapeútici; f. terapeútică, pl. terapeútice
terapeútic adj. m., pl. terapeútici; f. sg. terapeútică, pl. terapeútice
TERAPEÚTIC, -Ă adj. Referitor la terapeutică. // Element secund de compunere savantă cu semnificația „curativ”, „(referitor la) terapie”, „de îngrijire medicală”. [Pron. -pe-u-. / < fr. thérapeutique].
TERAPEÚTIC, -Ă I. adj. referitor la terapeutică. II. s. f. 1. ramură a medicinei care studiază tratamentul bolilor; terapie. 2. metodă de vindecare a unei boli; tratament (2). (< fr. thérapeutique)
TERAPEÚTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de terapeutică; propriu terapeuticii. /<fr. thérapeutique
*terapéŭtic și -peútic, -ă adj. (vgr. therapeutikós). Curativ, care vindecă: agent terapeutic. S. f. Partea medicineĭ care arată cum se tratează boalele.

terapeutic dex

Intrare: terapeutic
terapeutic adjectiv