teocratic definitie

9 definiții pentru teocratic

TEOCRÁTIC, -Ă, teocratici, -ce, adj. Care aparține teocrației, privitor la teocrație; de natură teocratică. [Pr.: te-o-] – Din fr. théocratique.
TEOCRÁTIC, -Ă, teocratici, -ce, adj. Care aparține teocrației, privitor la teocrație; de natură teocratică. [Pr.: te-o-] – Din fr. théocratique.
TEOCRÁTIC, -Ă, teocratici, -e, adj. De natură teocratică; privitor la teocrație. Conducere teocratică.
teocrátic (te-o-cra-) adj. m., pl. teocrátici; f. teocrátică, pl. teocrátice
teocrátic adj. m. (sil. te-o-cra-), pl. teocrátici; f. sg. teocrátică, pl. teocrátice
TEOCRÁTIC, -Ă adj. Referitor la teocrație. [< fr. théocratique].
TEOCRÁTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de teocrație; propriu teocrației. Conducere ~că. /<fr. théocratique
teocratic a. ce are caracterul teocrației: Stat teocratic.
*teocrátic, -ă adj. (d. teocrație). Relativ la teocrație: putere teocratică. Adv. Pin teocrație.

teocratic dex

Intrare: teocratic
teocratic adjectiv
  • silabisire: te-o-cra-