tencuială definitie

11 definiții pentru tencuială

TENCUIÁLĂ, tencuieli, s. f. Strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane pentru a le proteja și pentru a obține suprafețe netede, cu aspect plăcut. ♦ Tencuire, tencuit1. [Pr.: -cu-ia-] – Tencui + suf. -eală.
TENCUIÁLĂ, tencuieli, s. f. Strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane pentru a le proteja și pentru a obține suprafețe netede, cu aspect plăcut. ♦ Tencuire, tencuit1. [Pr.: -cu-ia-] – Tencui + suf. -eală.
TENCUIÁLĂ, tencuieli, s. f. Strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane, pentru a le proteja sau pentru a se obține suprafețe netede. Ca să ajute pe o văduvă căreia i se stricase soba, a lucrat o jumătate de zi cu mîna lui, potrivind cărămizile și stropindu-se de tencuială. SADOVEANU, E. 232. În fund se vedea spinarea unui zid cu tencuiala grunzuroasă. C. PETRESCU, Î. II 81. Cad bucăți de tencuială, Și-ngrozit svîcnește stolul liliecilor acu. COȘBUC, P. II 99. Păreții erau de piatră... și orice tencuială căzuse. EMINESCU, N. 51.
tencuiálă s. f., g.-d. art. tencuiélii; pl. tencuiéli
tencuiálă s. f., g.-d. art. tencuiélii; pl. tencuiéli
TENCUIÁLĂ s. (CONSTR.) (înv. și reg.) rasol, rasoleală, (reg.) tencuitură, (Ban.) drișcuială, (Transilv., Ban., prin Bucov.) maltăr, (prin Munt.) morânceală, (prin Transilv.) scrob, șlipă, (Transilv.) văcălaș, văcăluială. (~ la un perete.)
TENCUIÁLĂ ~iéli f. Strat de mortar aplicat pe suprafața pereților și a tavanului pentru a le proteja și a le netezi. ◊ ~ uscată plăci de ipsos care se întrebuințează în locul tencuielii obișnuite. [G.-D. tencuielii] /a tencui + suf. ~eală
tencueală f. 1. lucrarea de a tencui; 2. amestec din var și nisip.
tencuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a tencui. Substanță cu care se tencuĭește (var amestecat cu nisip, ciment, lut). V. mortar.
TENCUIA s. (CONSTR.) (înv. și reg.) rasol, rasoleală, (reg.) tencuitură, (Ban.) drișcuială, (Transilv., Ban., prin Bucov.) maltăr, (prin Munt.) morînceală, (prin Transilv.) scrob, șlipă, (Transilv.) văcălaș, văcăluială. (~ la un perete.)
tencuială s. f. sg. 1. fard de obraz. 2. (prin ext.) machiaj.

tencuială dex

Intrare: tencuială
tencuială substantiv feminin