Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

21 defini╚Ťii pentru temperare

TEMPER├ü2, temperez, vb. I. Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o ac╚Ťiune, o dorin╚Ť─â etc.) ÔŚŐ Refl. V├óntul s-a mai temperat. ÔÇô Din fr. temp├ęrer, lat. temperare.
TEMPER├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a tempera2. ÔÇô V. tempera2.
TEMPER├ü2, temperez, vb. I Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o ac╚Ťiune, o dorin╚Ť─â etc.) ÔŚŐ Refl. V├óntul s-a mai temperat. ÔÇô Din fr. temp├ęrer, lat. temperare.
TEMPER├üRE s. f. Ac╚Ťiunea de a tempera2. ÔÇô V. tempera2.
TEMPER├ü, temperez, vb. I. Tranz. A modera, a potoli, a domoli. Lag─ârul democra╚Ťiei ╚Öi socialismului lupt─â activ pentru pace; el este pe deplin capabil s─â tempereze ├«nfl─âc─ârarea r─âzboinic─â a cercurilor agresive. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 370, 6/l. ÔŚŐ Fig. O cea╚Ť─â aurie ╚Öi subtil─â se rev─ârsa dinspre apus... temper├«nd claritatea z─ârilor. GALACTION, O. I 348.
temper├í vb., ind. prez. 1 sg. temper├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. tempere├íz─â
temperáre s. f., g.-d. art. temperării
TEMPERÁ vb. 1. v. potoli. 2. v. alina. 3. v. domoli. 4. v. calma. 5. a domoli, a potoli, a stăpâni, a stăvili, (fig.) a înfrâna, a zăgăzui. (I-a mai ~ avântul.) 6. v. atenua.
TEMPERÁRE s. 1. v. alinare. 2. v. atenuare.
A (se) tempera Ôëá a (se) intensifica
A tempera Ôëá a gr─âbi
TEMPER├ü vb. I. tr. A modera, a mic╚Öora; a potoli, a domoli (un sentiment, o ac╚Ťiune, o tendin╚Ť─â). [< fr. temp├ęrer, cf. lat. temperare].
TEMPER├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a tempera ╚Öi rezultatul ei. [< tempera].
TEMPER├ü2 vb. tr., refl. a (se) modera, a (se) atenua; a (se) potoli, a (se) domoli. (< fr. temp├ęrer, lat. temperare)
A TEMPER├ü ~├ęz tranz. livr. (persoane ╚Öi manifest─ârile lor) A face s─â se tempereze; a potoli; a domoli; a modera. /<fr. temp├ęrer
A SE TEMPER├ü m─â ~├ęz intranz. 1) (despre fenomene ale naturii) A sc─âdea ├«n intensitate; a pierde din intensitate; a se ogoi; a se modera; a se domoli. 2) (despre persoane ╚Öi despre manifest─ârile lor) A deveni calm, ├«nfr├ón├óndu-se; a se potoli; a se domoli; a se modera; a se ogoi. /<fr. temp├ęrer
temper├á v. 1. a mic╚Öora prisosul unei calit─â╚Ťi: a tempera t─âria vinului cu ap─â; 2. Med. a alina, a u╚Öuia; 3. fig. a pune o m─âsur─â dreapt─â: a tempera bl├ónde╚Ťea ╚Öi severitatea.
*temper├ęz v. tr. (lat. t├ęmpero, -r├íre. V. st├«mp─âr). St├«mp─âr, moderez: a tempera c─âldura. Fig. Ast├«mp─âr, lini╚Ötesc, alin: b─âtr├«ne╚Ťa tempereaz─â pasiunile.
TEMPERA vb. 1. a (se) ast├«mp─âra, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) lini╚Öti, a (se) potoli, (pop.) a (se) molcomi, a (se) st├«mp─âra, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) prinde, (├«nv.) a (se) a╚Öeza, (fig.) a (se) stinge. (╚śi-a ~ setea.) 2. a (se) alina, a (se) calma, a (se) domoli, a (se) ├«mbl├«nzi, a (se) lini╚Öti, a (se) potoli, a (se) u╚Öura, (├«nv. ╚Öi pop.) a (se) ostoi, (pop.) a (se) ogoi, (├«nv. ╚Öi reg.) a (se) m├«ng├«ia, (├«nv.) a (se) odihni, (fig.) a adormi, a (se) r─âcori. (I-a mai ~ durerea.) 3. a (se) domoli, a (se) ├«ncetini, a (se) lini╚Öti, a (se) potoli. (╚śi-a ~ fuga, pa╚Öii.) 4. a (se) calma, a (se) domoli, a (se) lini╚Öti, a (se) potoli, a (se) st─âp├«ni. (Te rog s─â te ~!) 5. a domoli, a potoli, a st─âp├«ni, a st─âvili, (fig.) a ├«nfr├«na, a z─âg─âzui. (I-a mai ~ av├«ntul.) 6. a (se) atenua, a (se) calma, a descre╚Öte, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) lini╚Öti, a (se) mic╚Öora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a sc─âdea, a sl─âbi, (rar) a (se) pacifica, (fig.) a (se) ├«mbl├«nzi, a (se) ├«ndulci, a (se) ├«nmuia, a (se) muia. (Viteza v├«ntului s-a mai ~.)
TEMPERARE s. 1. alinare, calmare, domolire, liniștire, potolire, ușurare, (rar) potoleală, (înv.) potolit. (~ durerilor.) 2. atenuare, calmare, descreștere, diminuare, domolire, micșorare, potolire, reducere, scădere, slăbire. (~ vitezei vîntului.)
temperare (< lat. temperare ÔÇ×a potrivi, a moderaÔÇŁ; fr. temp├ęrament; it. temperamento; germ. Temperatur; engl. temperament), denumire general─â dat─â procedeelor ╚Öi opera╚Ťiilor elaborate ├«n timp pentru a se ob╚Ťine sisteme de intona╚Ťie (I, 1) ├«n care s─â fie egalizat─â (uniformizat─â), ├«nt├ói par╚Ťial ╚Öi apoi total, m─ârimea acelor intervale* muzicale omonime care au valori diferite ├«n gama prin cvinte* (Pitagora) ╚Öi ├«n cea natural─â* sau armonic─â (Zarlino). Prin aceast─â egalizare s-a simplificat construc╚Ťia instr. muzicale cu claviatur─â*, s-a redus num─ârul altera╚Ťiilor s-a putut compune, transpune (v. transpozi╚Ťie) ╚Öi executa muzic─â ├«n orice tonalitate (2) ╚Öi a devenit posibil─â enarmonia (2). Se cunosc sisteme de t. neegal─â ╚Öi egal─â (germ. Gleichschwebende). ├Än primele, p─âr─âsite ├«n prima jum─âtate a sec. 18, numai unele intervale erau uniformizate, alese dintre cele mai utilizate, cu altera╚Ťiile necesare ╚Öi posibile. Prin aceasta se putea compune, transpune ╚Öi executa muzica ├«ntr-un num─âr redus de tonalit─â╚Ťi (cu pu╚Ťine altera╚Ťii la cheie*) ╚Öi numai ├«n acestea se putea modula (v. modula╚Ťie); instr. muzicale cu sunet fix erau construite ╚Öi acordate (1) corespunz─âtor. (Ex.: la orga* din castelul regal danez din Frederiksborg, construit─â ├«n 1612 ╚Öi restaurat─â fidel de A. Cavaill├ę-Coll ├«n sec. 19, sunt utilizabile numai tonalit─â╚Ťile do, sol ╚Öi re). ├Än sistemele de t. egal─â, octava* este ├«mp─âr╚Ťit─â ├«ntr-un num─âr de intervale exact egale: 12 (A. Werckmeister), 31 (N. Vicentino), 41 (P. von Jank├│), 43 (J. Sauveur), 53 (Mercator-Holder) ╚Öi chiar 55 (Chr. Huygens). La acestea trebuie ad─âugate vechile sisteme orient. de t. egal─â: cel arabo-persan cu 17 trepte ├«n octav─â ╚Öi cel indian cu 22 de trepte (┼Ťruti) (v. microintervale). T. ideal─â este aceea cu 53 de sunete* ├«n octav─â*, deoarece permite orice fel de intona╚Ťie netemperat─â sau temperat─â, ├«n 53 de tonalit─â╚Ťi diferite. Utilizarea ei este ├«ns─â posibil─â numai ├«n cazul vocii sau al instr. cu coarde ╚Öi arcu╚Ö ╚Öi practic nu poate fi vorba de claviaturi* cu 53 de sunete ├«n octav─â. ÔÖŽ Problemele ridicate de inconvenientele sistemelor expuse au fost solu╚Ťionate prin adoptarea t. egale (uniforme) cu 12 semitonuri* ├«n octav─â. Un asemenea semiton are cea mai mic─â valoare considerat─â ast─âzi ├«n muzic─â, valoare unic─â ╚Öi aceea╚Öi ├«n tot cuprinsul sc─ârii muzicale cromatice. Octava se divide ├«n 6 tonuri* egale, ter╚Ťele* mari sunt toate egale ╚Öi la fel ter╚Ťele mici, sextele* mari, cele mici etc. Sunt posibile orice enarmonii (de ex. intervalul disonant de cvart─â* mic╚Öorat─â do diez-fa = intervalul consonant de ter╚Ť─â mare re bemol-fa). ├Än scara astfel temperat─â numai intervalele de octav─â au m─ârimea acustic exact─â (2/1 ├«n raport de frecven╚Ťe* sau 1.200 de cen╚Ťi*). Toate celelalte intervale sunt u╚Öor alterate. Gama egal temperat─â cu 12 sunete ├«n octav─â (gama cromatic─â*), materializat─â concret pe instr. cu claviatur─â, are drept simbol egalit─â╚Ťile (enarmoniile) si diez = do = re dublu bemol. Rezult├ónd din condi╚Ťia ca suma a 12 semitonuri egale (s) s─â dea o octav─â, ea este reprez. din punct de vedere acustic-matematic de rela╚Ťia s12 = 2/1 de unde s = 21/12 = 1,05946. Acest ultim num─âr este valoarea ├«n raport de frecven╚Ťe a semitonului egal temperat (ex.: consider├ónd sunetul la = 440 Hz dat de diapazon (6), sunetul si bemol imediat superior va avea frecven╚Ťa de 440 x 1,05946 = c. 466 Hz). Privit la ├«nceput ca o adev─ârat─â monstruozitate, acest mod de t. a fost consacrat, dovedindu-╚Öi pentru prima dat─â superioritatea fa╚Ť─â de modurile anterioare de t., datorit─â lui J.S. Bach, prin preludiile ╚Öi fugile din Das wohltemperierte Klavier (2 vol., 1722 ╚Öi 1744), scrise c├óte 2 ├«n fiecare tonalitate maj. ╚Öi min. av├ónd ca tonic─â*, r├ónd pe r├ónd, toate cele 12 sunete temperate. Dup─â aceasta, sistemul Werckmeister a devenit unicul sistem de acordare (2) a instr. cu claviatur─â. ÔÖŽ T. pluricromatic─â, denumire dat─â uneori diviz─ârii octavei, t. ├«n 36, 48 sau mai multe microintervale* egale (t. cvartitonal─â, prin sferturi de ton: t. sextitonal─â, prin ╚Öesimi de ton etc.). ÔÖŽ Se admite c─â ideea t. a fost enun╚Ťat─â pentru prima dat─â de spaniolul Bartolomeu Ramis de Parja, ├«n De Musica Tractatus (1482), unde propune ca ├«n ter╚Ťa mare do-mi diferen╚Ťa de o com─â* sintonic─â (81/80) dintre mi pitagoric (81/64) ╚Öi mi natural (5/4) s─â fie temperat─â, adopt├óndu-se un sunet fix, inconvenientele vechilor intona╚Ťii practicate (pitagoric─â ╚Öi natural─â) au devenit tot mai sup─âr─âtoare, impun├óndu-se solu╚Ťii de remediere. ├Än gama prin cvinte, necesitatea t. a fost impus─â de consecin╚Ťele care rezult─â din faptul c─â prin suprapunerea a 12 cvinte* nu se ajunge la un sunet egal cu cel rezultat din suprapunerea a 7 octave, ci la unul mai ├«nalt cu o com─â* pitagoric─â (diatonic─â). ├Än aceast─â gam─â, semitonul diatonic* (limma) este mai mic cu o com─â pitagoric─â dec├ót semitonul cromatic* (apotome*); ter╚Ťa mare ╚Öi sexta mare dep─â╚Öesc m─ârimea intervalelor omonime naturale (ale armoniei (III, 1)), astfel c─â nu se pot ob╚Ťine acorduri* pure; r─âsturn─ârile* lor sunt ├«n schimb mai mici, cu acelea╚Öi consecin╚Ťe etc. ├Än gama natural─â (armonic─â) se ├«nt├ólnesc alte feluri de inconveniente. Aici tonul are 2 m─ârimi: ton mare, do-re = fa-sol = la-si = 9/8 ╚Öi ton mic re-mi = sol-la = 10/9, astfel c─â ╚Öi septima* mic─â are dou─â valori diferite: 16/9 ╚Öi 9/5. Exist─â apoi o cvint─â perfect─â ÔÇ×joas─âÔÇŁ, re-la = 40/27, mai mic─â dec├ót cvinta perfect─â 3/2 cu o com─â sintonic─â, ╚Öi, implicit, o ter╚Ť─â mic─â ÔÇ×joas─âÔÇŁ, re-fa = 32/27, c─âreia ├«i lipse╚Öte aceea╚Öi com─â sintonic─â pentru a fi egal─â cu ter╚Ťa mic─â natural─â 6/5 etc. ├Än aceste sisteme, netemperate, introducerea altera╚Ťiilor, impus─â de modula╚Ťii sau de transpuneri, creeaz─â complica╚Ťii mari, uneori insurmontabile. Numai pentru altera╚Ťiile simple, gama prin cvinte ar avea nevoie de ├«nc─â 14 sunete ├«n octav─â, pe l├óng─â cele 7 diatonice (c├óte un diez* ╚Öi un bemol* pentru fiecare sunet diatonic). ├Än gama natural─â ar fi nevoie de un num─âr ╚Öi mai mare de altera╚Ťii ├«n octav─â, datorit─â existen╚Ťei multor intervale omonime de valoare diferit─â. ├Än aceste condi╚Ťii, construc╚Ťia ╚Öi mai ales utilizarea instr. muzicale cu claviatur─â corespunz─âtoare deveneau practic imposibile. Pentru ├«nvingerea dificult─â╚Ťilor semnalate s-a ├«ncercat mai ├«nt├ói s─â se elaboreze sisteme de t. neegal─â, adopt├óndu-se fie sunete aproximativ medii ├«ntre cele apropiate, fie sunete exacte, selectate dintre toate cele teoretic necesare ╚Öi renun╚Ť├óndu-se pur ╚Öi simplu la cele mai pu╚Ťin folosite ├«n compozi╚Ťii. ├Än primul caz, octava era ├«mp─âr╚Ťit─â ├«n 12 intervale de semiton, dintre care unele neegale, iar ├«n cel de-al doilea ├«n 12, 17, 19 sau 31 de sunete cu cele mai diferite valori ale intervalelor omonime. T. neegale ├«ncercate nu puteau ├«ns─â da satisfac╚Ťie, mai ales pentru c─â permiteau pu╚Ťine modula╚Ťii ╚Öi transpuneri exacte, limitate la un num─âr redus de tonalit─â╚Ťi. Nodul gordian al crizei a fost t─âiat de organistul, compozitorul ╚Öi matematicianul Werckmeister. Acesta, relu├ónd sistemul cu 12 trepte ├«n octav─â schi╚Ťat de Mersenne ├«n 1636, ├«l dezvolt─â ╚Öi-i d─â form─â teoretic─â definitiv─â. La adoptarea acestei t. au contribuit mult J.D. Heinichen ╚Öi J.G. Neidhardt. Opunerea fa╚Ť─â de noul sistem s-a manifestat ╚Öi dup─â ce Bach a dovedit ├«n mod str─âlucit posibilit─â╚Ťile ╚Öi avantajele t. cu 12 semitonuri egale; chiar ├«n sec. nostru s-a repetat p─ârerea c─â gama egal temperat─â cu 12 trepte ar fi o denaturare grosolan─â a adev─âratei sim╚Ťiri muzicale. Aceast─â gam─â, care sacrifica puritatea intona╚Ťiei intervalice ╚Öi acordice ├«n favoarea ra╚Ťiunii ╚Öi a practicii, a ├«nsemnat desigur un compromis ÔÇô dar un compromis creator: ea este alfabetul ├«n care au scris muzic─â to╚Ťi compozitorii din ultimul sfert de milen. ╚Öi mai bine.

Temperare dex online | sinonim

Temperare definitie

Intrare: tempera (vb.)
tempera vb. verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: temperare
temperare substantiv feminin