temeinicit definitie

2 intrări

3 definiții pentru temeinicit

TEMEINICÍ, temeinicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să devină temeinic. – Din temeinic.
TEMEINICÍ, temeinicesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A face să devină temeinic. – Din temeinic.
temeinicí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. temeinicésc, imperf. sg. temeiniceá; conj. prez. 3 sg. și pl. temeiniceáscă

temeinicit dex

Intrare: temeinici
temeinici verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: temeinicit
temeinicit participiu
temeinicire infinitiv lung