Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru tembelism

TEMBELÍSM, tembelisme, s. n. Nepăsare, indiferență; indolență, delăsare. – Tembel + suf. -ism.
TEMBELÍSM, tembelisme, s. n. Nepăsare, indiferență; indolență, delăsare. – Tembel + suf. -ism.
TEMBELÍSM, tembelisme, s. n. Nepăsare, indolență, indiferență, apatie.
TEMBELÍSM, tembelisme, s. n. Nepăsare, indolență, indiferență, delăsare. – Din tembel + suf. -ism.
tembelísm s. n., pl. tembelísme
tembelísm s. n., pl. tembelísme
TEMBELÍSM s. v. indiferență.
TEMBELÍSM ~e n. Lipsă de orice interes; apatie. /tembel + suf. ~ism
*tembelízm n. (d. tembel). Tembelîc.
TEMBELISM s. apatie, delăsare, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, (livr.) impasibilitate, prostrație, (rar) indiferentism, neîngrijire, pasivism, (înv.) negrijă, negrijință, tembelîc, (grecism înv.) adiaforie, (fig.) răceală. (Stare de ~ a cuiva.)
tembelism, tembelisme s. n. 1. nepăsare, indiferență 2. tâmpenie, idioțenie

tembelism definitie

tembelism dex

Intrare: tembelism
tembelism substantiv neutru