TEMBELÍSM, tembelisme, s. n. Nepăsare, indiferență; indolență, delăsare. – Tembel + suf. -ism.

TEMBELÍSM, tembelisme, s. n. Nepăsare, indiferență; indolență, delăsare. – Tembel + suf. -ism.

TEMBELÍSM, tembelisme, s. n. Nepăsare, indolență, indiferență, apatie.

TEMBELÍSM, tembelisme, s. n. Nepăsare, indolență, indiferență, delăsare. – Din tembel + suf. -ism.

tembelísm s. n., pl. tembelísme

tembelísm s. n., pl. tembelísme

TEMBELÍSM s. v. indiferență.

TEMBELÍSM ~e n. Lipsă de orice interes; apatie. /tembel + suf. ~ism

*tembelízm n. (d. tembel). Tembelîc.

TEMBELISM s. apatie, delăsare, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, nepăsare, pasivitate, placiditate, (livr.) impasibilitate, prostrație, (rar) indiferentism, neîngrijire, pasivism, (înv.) negrijă, negrijință, tembelîc, (grecism înv.) adiaforie, (fig.) răceală. (Stare de ~ a cuiva.)

tembelism, tembelisme s. n. 1. nepăsare, indiferență 2. tâmpenie, idioțenie