Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

6 defini╚Ťii pentru televorbitor

TELEVORBIT├ôR, televorbitoare, s. n. Instala╚Ťie de telefonie care permite ca vocea care vorbe╚Öte s─â fie auzit─â simultan de mai multe posturi. ÔÇô Tele- + vorbitor.
TELEVORBIT├ôR, televorbitoare, s. n. Instala╚Ťie de telefonie care permite ca vocea care vorbe╚Öte s─â fie auzit─â simultan de mai multe posturi. ÔÇô Tele- + vorbitor.
televorbitór s. n., pl. televorbitoáre
televorbitór s. n., pl. televorbitoáre
TELEVORBIT├ôR s.n. Instala╚Ťie telefonic─â special─â care permite ca vocea celui care vorbe╚Öte s─â fie auzit─â simultan de mai multe posturi. [< tele- + vorbitor].
TELEVORBIT├ôR s. n. instala╚Ťie telefonic─â special─â care permite ca vocea celui care vorbe╚Öte s─â fie auzit─â simultan de mai multe posturi. (< tele1- + vorbitor)

Televorbitor dex online | sinonim

Televorbitor definitie

Intrare: televorbitor
televorbitor substantiv neutru