TELEOBSERVATÓR, teleobservatori, s. m. Persoană care teleobservă. [Pr.: -le-ob-] – Teleobserva + suf. -tor.

TELEOBSERVATÓR, teleobservatori, s. m. Persoană care teleobserva. [Pr.: -le-ob-] – Teleobserva + suf. -tor.

teleobservatór s. m. (sil. -le-ob-) observator

teleobservatór s. m. Observator atent al emisiunilor de televiziune ◊ „Teleobservator” Cont. 18 X 74 p. 6; v. și teleobserva (din tele-1 + observator; DEX-S)