Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

22 defini╚Ťii pentru telegraf

TELEGR├üF, (1, 2) telegrafe, s. n., (3) telegrafi, s. m. 1. S. n. Telecomunica╚Ťie care transmite la distan╚Ť─â semnale (corespunz─âtoare literelor ╚Öi cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instala╚Ťiilor necesare ├«n acest scop. ÔÖŽ Aparat folosit pentru producerea, recep╚Ťia ╚Öi transformarea semnalelor telegrafice ├«n scopul transmiterii telegramelor. 2. S. n. (├Änv.) Aparat situat pe ├«n─âl╚Ťimi sau ├«n turnuri de semnalizare, pentru transmiterea la distan╚Ť─â a unor semnale optice. 3. S. m. Nume dat unor plante erbacee ornamentale cu flori albe, mirositoare ╚Öi cu tulpina ag─â╚Ť─âtoare ajung├ónd p├ón─â la 5-6 metri (Boussingaultia baselloides), sau cu florile mici, roz-purpurii ╚Öi cu tulpina fragil─â (Tradescantia virginica). ÔÇô Din fr. t├ęl├ęgraphe.
TELEGR├üF, (1, 2) telegrafe, s. n., (3) telegrafi, s. m. 1. S. n. Telecomunica╚Ťie care transmite la distan╚Ť─â semnale (corespunz─âtoare literelor ╚Öi cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instala╚Ťiilor necesare ├«n acest scop. ÔÖŽ Aparat folosit pentru producerea, recep╚Ťia ╚Öi transformarea semnalelor telegrafice ├«n scopul transmiterii telegramelor. 2. S. n. (├Änv.) Aparat situat pe ├«n─âl╚Ťimi sau ├«n turnuri de semnalizare, pentru transmiterea la distan╚Ť─â a unor semnale optice. 3. S. m. Nume dat unor plante erbacee ornamentale cu flori albe, mirositoare ╚Öi cu tulpina ag─â╚Ť─âtoare ajung├ónd p├ón─â la 5-6 metri (Boussingaultia baselloides), sau cu florile mici, roz-purpurii ╚Öi cu tulpina fragil─â (Tradescantia virginica). ÔÇô Din fr. t├ęl├ęgraphe.
TELEGR├üF1 s. m. Nume dat unor plante ag─â╚Ť─âtoare cu flori mici, albe, cu miros pl─âcut ╚Öi cu tulpina ajung├«nd p├«n─â la 5-6 m (Boussingaultia baselloides) sau cu florile mici, roz-purpurii ╚Öi cu tulpina fragil─â (Tradescantia virginica), cultivate mai ales ca plante ornamentale.
TELEGR├üF2, telegrafe, s. n. 1. Telecomunica╚Ťie care transmite la distan╚Ť─â semnale (corespunz─âtoare literelor ╚Öi cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instala╚Ťiilor necesare ├«n acest scop. Ne-a ├«n╚Ötiin╚Ťat ├«nc─â de-asear─â, prin telegraf, c─â sose╚Öte azi. REBREANU, R. I 143. Am r─âspuns c├«teva cuvinte de mul╚Ťumire prin telegraf. ALECSANDRI, S. 11. 2. Aparat pentru transmiterea la distan╚Ť─â a unor semnale optice, situat pe ├«n─âl╚Ťimi sau ├«n turnuri de semnalizare.
telegráf1 (plantă) (-le-graf) s. m.
telegráf2 (aparat, telegrafie) (-le-graf) s. n., pl. telegráfe
telegráf (plantă) s. m. (sil. -graf )
telegr├íf (telecomunica╚Ťie, aparat) s. n. (sil. -graf), pl. telegr├ífe
TELEGRÁF s. v. telegramă.
TELEGRÁF s.m. Plantă erbacee originară din America de Sud, cu flori mici, albe, cu miros plăcut, dispuse în ciorchini lungi și cu tulpina volubilă. [Cf. germ. Telegraphenpflanze].
TELEGR├üF s.n. 1. Telecomunica╚Ťie const├ónd ├«n transmiterea la distan╚Ť─â a semnalelor (corespunz─âtoare literelor ╚Öi cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instala╚Ťiilor folosite ├«n acest scop. 2. Aparat pentru transmiterea la distan╚Ť─â a telegramelor. [Pl. -fe, -furi. / < fr. t├ęl├ęgraphe, cf. gr. tele ÔÇô departe, graphein ÔÇô a scrie].
TELEGR├üF I. s. n. 1. telecomunica╚Ťie a semnalelor (corespunz─âtoare literelor ╚Öi cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instala╚Ťiilor. 2. aparat pentru transmiterea la distan╚Ť─â a telegramelor. II. s. m. plant─â erbacee originar─â din America de Sud, cu flori mici, albe, cu miros pl─âcut, dispuse ├«n ciorchini lungi ╚Öi cu tulpina volubil─â. (< fr. t├ęl├ęgraphe)
telegr├íf (-fe), s. n. ÔÇô 1. Aparat de transmis telegrame. ÔÇô 2. (S. m.) Plant─â (Boussingaultia baseloides). Fr. t├ęl├ęgraphe. ÔÇô Der. (din fr.) telegrafia, vb.; telegrafic, adj.; telegrafie, s. f.; telegrafist, s. m.; telegram─â, s. f.
TELEGR├üF2 ~i m. Plant─â erbacee ag─â╚Ť─âtoare, cu frunze ├«n form─â de inim─â ╚Öi cu flori mirositoare albe sau roz-purpurii, folosit─â ├«n scopuri decorative. /<fr. t├ęl├ęgraphe, germ. Telegraph
TELEGR├üF1 ~e n. 1) Mijloc de telecomunica╚Ťie care asigur─â transmiterea (prin fire conductoare sau prin radiosemnale) a unor informa╚Ťii ╚Öi ├«nregistrarea lor ├«n punctul de recep╚Ťie. 2) Instala╚Ťie pentru transmiterea ╚Öi recep╚Ťia la distan╚Ť─â a diferitelor mesaje. 3) Cl─âdire ├«n care se afl─â aceast─â instala╚Ťie. [Sil. -le-graf] /<fr. telegraphe, germ. Telegraf
telegraf n. 1. aparat cu care se poate corespunde la distan╚Ťe mari si cu o repeziciune extrem─â: telegraful electric, inventat pe la 1811, a ├«nlocuit pretutindenea vechiul telegraf aerian; telegraf f─âr─â s├órm─â, la care undele electrice se propag─â la distan╚Ť─â prin mijlocirea atmosferei: primul telegraf f─âr─â s├órm─â a fost construit ├«n 1897 de Marconi; 2. frumoas─â plant─â originar─â din America meridional─â cu flori mici albe ╚Öi miros pl─âcut, se cultiv─â mai cu seam─â pentru decorarea balcoanelor, chio╚Öcurilor, ferestrelor (Boussingaultia baselloides).
*telegr├íf n., pl. e (vgr. t├¬le, departe, ╚Öi gr├ípho, scri┼ş). Un aparat electric pin ale c─âru─ş ╚Ť─âc─ânitur─ş, transmise pe s├«rm─â, te po╚Ť─ş ├«n╚Ťelege cu cineva la mi─ş de chilometri. O frumoas─â plant─â erbacee (originar─â din Ec┼şator) care se ├«ntinde ÔÇ×ca un telegrafÔÇŁ, cu flor─ş mic─ş albe mirositoare ╚Öi care se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â la decorat balcoanele ╚Ö. a. (boussingaultia basseloides). ÔÇô ├Än ainte de a exista telegrafu electric, era cel numit aerian, care consista ├«n semnalizarea de pe o ├«n─âl╚Ťime pe alta, ma─ş ales (├«n caz de alarm─â, cum era c├«nd n─âv─âlea┼ş barbari─ş) pin focur─ş. Atunc─ş se d─âdea, sfoar─âÔÇÖn ╚Ťar─â. ├Än Francia, Gulielm Amontons la 1690, se g├«ndi s─â posteze din loc ├«n loc oamen─ş cu telescoape ca s─â observe semnalele, care nu era┼ş ╚Ötiute de c├«t la sta╚Ťiunile extreme. ├Än fine, la 1791, Claudi┼ş Chappe, imagin─â ingenioasa lu─ş ma╚Öin─â cu bra╚Ťe (inaugurat─â la 1794), care a subsistat p├«n─â la 1844, c├«nd sÔÇÖa adoptat telegrafia electric─â, perfec╚Ťionat─â de Wheatstone ╚Öi de Morse. Ast─âz─ş liniile telegrafice str─âbat toate ╚Ť─ârile ╚Öi m─ârile (V. cablu). Forma aparatelor variaz─â, dar se reduce la tre─ş p─âr╚Ť─ş: un aparat expeditor sa┼ş manipulator, s├«rma ╚Öi un aparat primitor sa┼ş receptor. Une-or─ş caracterele transmise se arat─â pin mi╚Öcarea circular─â a unu─ş ac pe un cadran (telegraf cu cadran); alte-or─ş, prin ni╚Öte ╚Ť─âc─ânitur─ş, ele se ├«ntip─âresc, supt forma unor puncte ╚Öi lini─ş divers combinate, pe o band─â de h├«rtie care se desf─â╚Öoar─â (telegrafu Morse); alte-or─ş, chear telegrama transmis─â apare ├«n litere latine (telegrafu Hugues). Ni╚Öte a╚Öez─âr─ş speciale a┼ş m─ârit ├«nc─â ─şu╚Ťeala comunica╚Ťiunilor electrice, permi╚Ť├«nd s─â se expedieze de odat─â pe ace─şa╚Ö─ş s├«rm─â chear patru telegrame. ├Än fine, gra╚Ťie Francezulu─ş Branly, care a descoperit principiu, ╚Öi Italianulu─ş Marconi, care l-a pus ├«n practic─â, sÔÇÖa┼ş construit aparate de telegrafie f─âr─â s├«rm─â, pin care undele electrice se arunc─â departe pintrÔÇÖun aparat numit radiator ╚Öi impresioneaz─â alt aparat numit receptor sa┼ş coheror, pe care se reproduc semnele conven╚Ťionale ale alfabetulu─ş Morse. ÔÇô La 1852, Americanu Samuil Morse invent─â alfabetu telegrafic care-─ş poart─â numele. Ide─şa descoperiri─ş ─ş-a venit pe c├«nd se ├«nturna din Europa pe bordu unu─ş vas francez numit ÔÇ×SullyÔÇŁ. La masa c─âpitanulu─ş se discutase mere┼ş despre transmisiunile electrice la distan╚Ť─â. ├Än ainte de a debarca la Newyork, Morse adres─â c─âpitanulu─ş aceste cuvinte: ÔÇ×Am f─âcut o inven╚Ťiune care va fi o adev─ârat─â minune. Aduce╚Ťi-v─â aminte c─â asta sÔÇÖa ├«nt├«mplat pe bordu acestu─ş vas la 13 Octobre 1852ÔÇŁ. Profe╚Ťia sÔÇÖa realizat pe deplin.
telegraf s. v. TELEGRAM─é.
BOUSSINGAULTIA H.B.K., BUSINGOL╚ÜIA, TELEGRAF, fam. Basellaceae. Gen originar din America tropical─â ╚Öi Mun╚Ťii Anzi, cuprinde cca 17 specii din care numai una se cultiv─â: Boussingaultia cordifolia Ten. (syn. B. baselloides Hook.). Plant─â peren─â, erbacee cu r─âd─âcini fibroase ╚Öi numero╚Öi tuberculi. Tulpini cca 7 m ├«n─âl╚Ťime, volubile, ramificate, ro╚Öietice. Frunze (cca 2-8 cm lungime, 4 cm l─â╚Ťime) alterne, pe╚Ťiolate, cordiform-lat-ovate, cu v├«rf ascu╚Ťit sau bont, lucioase. Florile parfumate (mici, albe), ├«n. raceme lungi, ├«n axa frunzei. Se cultiv─â ├«n ser─â rece ╚Öi vara ├«n liber, ├«n pozi╚Ťii ├«nsorite, sol nisipo-lutos.
TRADESCANTIA L., TRADESCANTIA, TELEGRAF, fam. Commelinaceae. Gen originar din regiunile tropicale ale Americii de S ╚Öi America de N, peste 35 specii, erbacee, perene, erecte, repente sau pendente, l─âstari p├«n─â la 2 m lungime. Frunze liniar- sau eliptic-lanceolate, verzi sau cu dungi longitudinale, albe, argintii sau ro╚Öii, lucioase. Flori mici (sepale ╚Öi petale libere, 6 stamine fertile ╚Öi aproape la fel) ├«n inflorescen╚Ťe cu bractee asem─ân─âtoare cu frunzele, a╚Öezate terminal, ├«n axa frunzelor, spre v├«rful tulpinii.
TELE- ÔÇ×departe, de la distan╚Ť─â; televiziuneÔÇŁ. ÔŚŐ gr. tele ÔÇ×departe, la distan╚Ť─âÔÇŁ > fr. t├ęl├ę-, germ. id., engl. id., it. id. > rom. tele-. Ôľí ~autograf (v. auto-, v. -graf), s. n., aparat care poate transmite la distan╚Ť─â scrisul ╚Öi desenele; sin. teleautograf; ~autografie (v. auto-, v. -grafie), s. f., transmitere la distan╚Ť─â a scrisului ╚Öi desenelor prin intermediul teleautografului; ~cardiogram─â (v. cardio-, v. -gram─â), s. f., ├«nregistrare a electrocardiogramei de la distan╚Ť─â; ~chinezie (~kinezie) (v. -chinezie), s. f., ac╚Ťiune mecanic─â la distan╚Ť─â f─âr─â instrumente materiale; ~cinematograf (v. cinemato-, v. -graf), s. n., aparat care serve╚Öte la transmiterea unui film de lung metraj la televiziune; ~clinometru (v. clino-, v. -metru1), s. n., instrument cu ajutorul c─âruia se m─âsoar─â devia╚Ťia sondelor de la vertical─â, la care indica╚Ťiile s├«nt transmise, pe cale electric─â, la suprafa╚Ť─â; ~dinamie (v. -dinamie), s. f., ac╚Ťiune de transmitere la distan╚Ť─â a energiei; ~fon (v. -fon), s. n., 1. Telecomunica╚Ťie const├«nd ├«n realizarea de convorbiri la distan╚Ť─â prin intermediul undelor electromagnetice propagate de-a lungul unor fire. 2. Aparat electric care are un transmi╚Ť─âtor ╚Öi un receptor cu ajutorul c─âruia se pot face convorbiri la distan╚Ť─â; ~fonie (v. -fonie1), s. f., transmitere bilateral─â la distan╚Ť─â a sunetelor cu ajutorul telefonului; ~fonometrie (v. fono-1, v. -metrie1), s. f., opera╚Ťie de determinare a calit─â╚Ťii transmisiunilor telefonice; ~fonometru (v. fono-1, v. -metru1), s. n., aparat care indic─â num─ârul ╚Öi durata convorbirilor telefonice; ~fotografie (v. foto-, v. -grafie), s. f., transmitere de imagini statice prin intermediul curentului electric; ~gamie (v. gamie), s. f., capacitate a unor indivizi masculi de a atrage femelele de la mare distan╚Ť─â, datorit─â eliber─ârii unor substan╚Ťe specifice, numite feromoni; ~genez─â (v. -genez─â), s. f., reproducere prin ├«ns─âm├«n╚Ťare artificial─â; ~gnozie (v. -gnozie), s. f., prezumtiv─â cunoa╚Ötere a evenimentelor, dep─ârtate ca loc sau timp, pe alte c─âi dec├«t cele perceptive sau intelectuale; ~gonie (v. -gonie), s. f., teorie eronat─â potrivit c─âreia o femel─â vivipar─â conserv─â toat─â via╚Ťa sa amprenta primului mascul care a fecundat-o; ~graf (v. -graf), s. n., aparat folosit pentru producerea, recep╚Ťia ╚Öi transformarea semnalelor telegrafice ├«n scopul transmiterii telegramelor; ~grafie (v. -grafie), s. f., transmitere la distan╚Ť─â, prin semnale electromagnetice, optice etc. a unui text scris; ~gram─â (v. -gram─â), s. f., comunicare transmis─â cu ajutorul telegrafului sau al radiotelegrafului; ~limnigraf (v. limni-, v. -graf), s. n., limnigraf comandat de la distan╚Ť─â; ~manie (v. -manie), s. f., preocupare excesiv─â pentru emisiunile de televiziune; ~metrie (v. -metrie1), s. f., tehnic─â a m─âsur─ârii distan╚Ťelor cu ajutorul telemetrului; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument optic utilizat la m─âsurarea rapid─â a distan╚Ťei care separ─â un observator de un punct dep─ârtat sau inaccesibil; ~morfoz─â (v. -morfoz─â), s. f., schimbare a formei unui organ sau organist sub influen╚Ťa unor stimuli care ac╚Ťioneaz─â de la distan╚Ť─â; ~opsie (v. -opsie), s. f., tulburare ├«n perceperea distan╚Ťelor prin care obiectele s├«nt percepute la o distan╚Ť─â mai mare dec├«t s├«nt ├«n realitate; ~patie (v. -patie), s. f., posibilitate parapsihologic─â de a transmite g├«ndul la distan╚Ť─â, f─âr─â intermediul organelor de sim╚Ť; ~pedagogie (v. ped/o-1, v. -agogie), s. f., ramur─â a pedagogiei, care studiaz─â problemele teoretice ╚Öi practice ale instruc╚Ťiei ╚Öi educa╚Ťiei prin televiziune; ~radiofotografie (v. radio-, v. foto-, v. -grafie), s. f., aplicare a televiziunii ├«n radiofotografie; ~radiografie (v. radio-, v. -grafie), s. f., radiografie care se execut─â plas├«nd sursa de raze la o distan╚Ť─â mare de subiect; ~radioscopie (v. radio-, v. -scopie), s. f., aplicare a televiziunii la radioscopie; ~radioterapie (v. radio-, v. -terapie), s. f., radioterapie, la care sursa de raze se afl─â la o distan╚Ť─â mare; ~scaf (v. -scaf), s. n., teleferic submarin care circul─â pe un plan ├«nclinat; ~scop (v. -scop), s. n., instrument optic utilizat la observarea corpurilor cere╚Öti; ~stereograf (v. stereo-, v. -graf), s. n., aparat cu care se pot transmite la distan╚Ť─â desene, texte, fotografii etc., imprimate ├«n prealabil pe un film special; ~stereoscop (v. stereo-, v. -scop), s. n., aparat care permite, prin l─ârgirea c├«mpului vizual, o m─ârire a paralaxelor, ceea ce genereaz─â efecte de vedere ├«n relief; ~tec─â (v. -tec─â), s. f., colec╚Ťie de filme de televiziune; ~termometru (v. termo-, v. -metru1), s. n., termometru a c─ârui citire se face de la distan╚Ť─â; ~tip (v. -tip), s. n., instala╚Ťie telegrafic─â la care receptarea semnalelor se realizeaz─â sub form─â de caractere tipografice; ~top (v. -top); s. n., aparat topografic format dintr-o busol─â ╚Öi un telemetru optic cu baz─â variabil─â.
ÔÇ×Telegraful rom├ónÔÇŁ, cel mai vechi ziar rom├ónesc, ├«nfiin╚Ťat de mitropolitul Andrei ╚śaguna ├«n ianuarie 1853 la Sibiu. A ap─ârut f─âr─â ├«ntrerupere p├ón─â ast─âzi, ca organ de lupt─â pentru ap─ârarea intereselor poporului rom├ón ╚Öi ale Bisericii, precum ╚Öi de culturalizare a maselor. P├ón─â ├«n 1863 a ap─ârut de dou─â ori pe s─âpt─âm├ón─â, scris cu litere chirilice, iar de atunci p├ón─â ├«n 1918 de trei ori pe s─âpt─âm├ón─â, scris cu litere latine. Acum apare bilunar, ca ÔÇ×Foaie editat─â de Arhiepiscopia ortodox─â rom├ón─â a SibiuluiÔÇŁ.

Telegraf dex online | sinonim

Telegraf definitie

Intrare: telegraf (pl. -i)
telegraf pl. -i substantiv masculin
  • silabisire: -graf
Intrare: telegraf (pl. -e)
telegraf pl. -e substantiv neutru
  • silabisire: -graf
Intrare: telegraf (pl. -uri)
telegraf pl. -uri