telecomunicație definitie

8 definiții pentru telecomunicație

TELECOMUNICÁȚIE, telecomunicații, s. f. 1. Transmitere și recepție la distanță a unor sunete, semne sau imagini prin telefon, telegraf, televiziune, semnalizare optică etc. 2. Legătură între două puncte între care se realizează telecomunicația (1). ◊ Sistem de telecomunicații = totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații, care formează o unitate. – Din fr. télécommunication.
TELECOMUNICÁȚIE, telecomunicații, s. f. 1. Transmitere și recepție la distanță a unor sunete, semne sau imagini prin telefon, telegraf, televiziune, semnalizare optică etc. 2. Legătură între două puncte între care se realizează telecomunicația (1). ◊ Sistem de telecomunicații = totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații, care formează o unitate. – Din fr. télécommunication.
TELECOMUNICÁȚIE, telecomunicații, s. f. Transmiterea și recepția la distanță a unor sunete, semne sau imagini prin telefon, telegraf, televiziune, semnalizare optică etc. Tehnicienii... comunicațiilor și ai telecomunicațiilor. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 10/3.
telecomunicáție (-ți-e) s. f., art. telecomunicáția (-ți-a), g.-d. telecomunicáții, art. telecomunicáției; pl. telecomunicáții, art. telecomunicáțiile (-ți-i-)
telecomunicáție s. f. comunicație
TELECOMUNICÁȚIE s.f. 1. Transmitere și recepție la distanță a unor sunete, a unor semne sau imagini, folosind numai fenomenele electromagnetice sau optice. 2. Legătură între două puncte între care se realizează telecomunicația (1). ♦ Sistem de telecomunicații = totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații, care formează o unitate. [Gen. -iei. / cf. fr. télécommunication].
TELECOMUNICÁȚIE s. f. 1. transmitere și recepție la distanță a unor sunete, a unor semne sau imagini, folosind numai fenomenele electromagnetice sau optice. 2. legătură între două puncte între care se realizează telecomunicația (1). ♦ sistem de ~ții = totalitatea mijloacelor tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații, care formează o unitate. (< fr. télécommunication)
TELECOMUNICÁȚIE ~i f. Transmitere și recepție de informații (prin diferite mijloace) la distanță. ◊ Sistem de ~i ansamblu unic de mijloace tehnice dintr-un serviciu de telecomunicații. [G.-D. telecomunicației; Sil. -ți-e] /<fr. télécommunication

telecomunicație dex

Intrare: telecomunicație
telecomunicație substantiv feminin