Dicționare ale limbii române
TELECOMANDÁ, telecománd, vb. I. Tranz. A transmite o comandă la distanță. – Din fr. télécommander.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
TELECOMANDÁRE s. f. Acțiunea de a telecomanda. – V. telecomanda.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
TELECOMANDÁ, telecománd, vb. I. Tranz. A transmite o comandă la distanță. – Din fr. télécommander.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
TELECOMANDÁRE s. f. Acțiunea de a telecomanda. – V. telecomanda.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
telecomandá (a ~) vb., ind. prez. 3 telecomándă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
telecomandá vb., ind. prez. 1 sg. telecománd, 3 sg. și pl. telecomándă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
telecomandáre s. f., g.-d. art. telecomandării
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
TELECOMANDÁ vb. I. tr. (Tehn.) A transmite la distanță o comandă; a teledirija. [Cf. fr. télécommander].
TELECOMANDÁRE s.f. Acțiunea de a telecomanda; teledirijare. [< telecomanda].
TELECOMANDÁ vb. tr. a transmite la distanță o comandă; a teledirija. (< fr. télécomander)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
A TELECOMANDÁ telecománd tranz. (nave, rachete, proiectile etc.) A comanda de la distanță (prin mijloace de telecomunicație); a teledirija; a teleghida. /<fr. télécommander
- sursa: NODEX 2002
- permalink
telecomandare dex
Intrare: telecomanda
telecomanda
verb
grupa I
conjugarea I
Intrare: telecomandare
telecomandare
substantiv feminin