telecomandare definitie

11 definiții pentru telecomandare

TELECOMANDÁ, telecománd, vb. I. Tranz. A transmite o comandă la distanță. – Din fr. télécommander.
TELECOMANDÁRE s. f. Acțiunea de a telecomanda. – V. telecomanda.
TELECOMANDÁ, telecománd, vb. I. Tranz. A transmite o comandă la distanță. – Din fr. télécommander.
TELECOMANDÁRE s. f. Acțiunea de a telecomanda. – V. telecomanda.
telecomandá (a ~) vb., ind. prez. 3 telecomándă
telecomandá vb., ind. prez. 1 sg. telecománd, 3 sg. și pl. telecomándă
telecomandáre s. f., g.-d. art. telecomandării
TELECOMANDÁ vb. I. tr. (Tehn.) A transmite la distanță o comandă; a teledirija. [Cf. fr. télécommander].
TELECOMANDÁRE s.f. Acțiunea de a telecomanda; teledirijare. [< telecomanda].
TELECOMANDÁ vb. tr. a transmite la distanță o comandă; a teledirija. (< fr. télécomander)
A TELECOMANDÁ telecománd tranz. (nave, rachete, proiectile etc.) A comanda de la distanță (prin mijloace de telecomunicație); a teledirija; a teleghida. /<fr. télécommander

telecomandare dex

Intrare: telecomanda
telecomanda verb grupa I conjugarea I
Intrare: telecomandare
telecomandare substantiv feminin