telal definitie

13 definiții pentru telal

TELÁL, telali, s. m. 1. Negustor ambulant (de haine vechi). 2. (Înv.) Persoană care făcea strigările la un mezat. – Din tc. tellal.
TELÁL, telali, s. m. 1. Negustor ambulant (de haine vechi). 2. (Înv.) Persoană care făcea strigările la un mezat. – Din tc. tellal.
TELÁL, telali, s. m. 1. Negustor ambulant (de haine vechi). Precupeț, vînzător de mărunțișuri, samsar, cîteodată și mai rău poate, telal de straie vechi... toate le încercase. CARAGIALE, O. I 283. ◊ Fig. Ce erau ei astăzi decît zdrențe politice pe care telalul le arată ochilor tuturora? PAS, L. I 278. 2. (Învechit) Persoană care făcea strigările la un mezat. Telalul, în sfîrșit, ieși din cănțelerie în mijlocul ogrăzii și răcni în gura mare: «Cinci galbini sălașul!... Cine dă mai mult?». ALECSANDRI, C. 78.
telál s. m., pl. teláli
telál s. m., pl. teláli
TELÁL s. (reg.) obielar, rufar, (Transilv. și Ban.) râzar. (~ de haine vechi.)
TELÁL s. v. crainic, mesager, sol, trimis, vestitor.
telál (-li), s. m.1. Crainic. – 2. Vînzător ambulant. – 3. Peticar, rufar. – Mr. tileal, til’an, megl. tilal. Tc. tellal, din arab. dellal (Șeineanu, II, 353; Roesler 603), cf. ngr. ντελάλης, alb., bg., sb. telal. – Der. telal-bașa, s. m. (înv., șeful telalilor), din tc. telal-bași; telaliță (var. teleliță, teleloaică), s. f. (vînzătoare ambulantă de haine vechi); telalîc, s. n. (îmdeletnicirea telalului), din tc. tellalik.
TELÁL ~i m. înv. 1) Vânzător ambulant de haine vechi. 2) Persoană care anunță prețurile la mezat. /<turc. tellâl
telal m. 1. Mold. strigător la mezaturi: telalul strigă îndată: zece galbeni fata giudelui! AL.; 2. Munt. vânzător de haine vechi (strigând prin uliți): stăpânul vinde și telalul nu se îndură să-l dea PANN. [Turc. TELLAL, mijlocitor, pristav].
telál m. (turc. tellal, d. ar. dellal, strigător public). Vechĭ. Craĭnic, pristav, strigător public orĭ la mezat. Azĭ. Negustor ambulant de haĭne și obĭecte vechĭ. Mold. Samsar, misit, barușnic agent care duce slugĭ la stăpîn. – Și telar. V. mămular.
TELAL s. (reg.) obielar, rufar, (Transilv. și Ban.) rîzar. (~ de haine vechi.)
telal s. v. CRAINIC. MESAGER. SOL. TRIMIS. VESTITOR.

telal dex

Intrare: telal
telal substantiv masculin