Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru tehnocra╚Ťie

TEHNOCRA╚Ü├ŹE s. f. 1. Orientare ├«n sociologia ╚Öi politologia contemporan─â potrivit c─âreia rolul ├«n conducerea societ─â╚Ťii trebuie s─â revin─â speciali╚Ötilor din diverse domenii. 2. Sistem de guvernare controlat de tehnicieni, ├«ndeosebi exper╚Ťi tehnici, ca alternativ─â la cel ├«n care conducerea o au factorii politici. ÔÖŽ Intelectualitate tehnic─â (cu rol conduc─âtor). ÔÇô Din fr. technocratie.
TEHNOCRA╚Ü├ŹE s. f. 1. Orientare sociologic─â potrivit c─âreia, ├«n societatea contemporan─â, rolul de conducere ar reveni speciali╚Ötilor din domeniul tehnicii. 2. Sistem de guvernare ├«n care rolul de conducere ar reveni intelectualilor speciali╚Öti din domeniul tehnic. ÔÖŽ Intelectualitate tehnic─â (cu rol conduc─âtor). ÔÇô Din fr. technocratie.
tehnocra╚Ť├şe (-no-cra-) s. f., art. tehnocra╚Ť├şa, g.-d. tehnocra╚Ť├şi, art. tehnocra╚Ť├şei
tehnocra╚Ť├şe s. f. (sil. -cra-), art. tehnocra╚Ť├şa, g.-d. tehnocra╚Ť├şi, art. tehnocra╚Ť├şei
TEHNOCRA╚Ü├ŹE s. tehnocratism.
TEHNOCRA╚Ü├ŹE s.f. 1. Orientare ├«n politologia ╚Öi sociologia burghez─â contemporan─â care postuleaz─â cadrul unor structuri ├«n care puterea s─â apar╚Ťin─â nu factorilor politici (parlament, guvern), ci oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â, tehnicienilor ╚Öi organizatorilor; tehnocratism. 2. Intelectualitatea tehnocratic─â. [Gen. -iei. / < fr. technocratie, cf. gr. techne ÔÇô art─â, kratos ÔÇô putere].
TEHNOCRA╚Ü├ŹE s. f. 1. sistem de guvernare ├«n care rolul de conducere ar reveni intelectualilor speciali╚Öti ├«n domeniul tehnic. 2. intelectualitatea tehnocratic─â. (< fr. technocratie, engl. technocracy)
TEHNOCRA╚Ü├ŹE f. Orientare social-economic─â, conform c─âreia societatea poate fi dirijat─â ├«n exclusivitate pe baza principiilor ra╚Ťionalismului ╚Ötiin╚Ťifico-tehnic, ai c─âror purt─âtori sunt inginerii ╚Öi oamenii de ╚Ötiin╚Ť─â. [G.-D. tehnocra╚Ťiei; Sil. -no-cra-] /<fr. technocratie
TEHNO- ÔÇ×tehnic─â, profesieÔÇŁ. ÔŚŐ gr. tekhne ÔÇ×me╚Öte╚Öug, meserieÔÇŁ > fr. techno-, engl. id., germ. id. > rom. tehno-. Ôľí ~cra╚Ťie (v. -cra╚Ťie), s. f., 1. Doctrin─â ╚Öi curent social-politic contemporan, care postuleaz─â cadrul unor structuri ├«n care puterea s─â apar╚Ťin─â nu factorilor politici, ci oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â, tehnicienilor ╚Öi organizatorilor; sin. tehnocratism. 2. Intelectualitate tehnocratic─â; ~fil (v. -fil1), adj., (despre specii animale) care se adapteaz─â u╚Öor la civiliza╚Ťia tehnic─â; ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a diferitelor profesii ╚Öi a procedeelor lor de lucru; ~log (v. -log), s. m. ╚Öi f., specialist ├«n tehnologie; ~logie (v. -logie1), s. f., 1. ╚śtiin╚Ť─â a procedeelor ╚Öi a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblu al proceselor, metodelor, procedeelor, opera╚Ťiilor etc. utilizate ├«n scopul ob╚Ťinerii unui anumit produs; ~patie (v. -patie), s. f., denumire general─â pentru bolile profesionale; ~patologie (v. pato-, v. -logie1), s. f., ramur─â a patologiei care trateaz─â despre bolile produse prin deficien╚Ťe ├«n tehnica ├«ntre╚Ťinerii ╚Öi exploat─ârii animalelor; ~psihologie (v. psiho-, v. -logie1), s. f., ramur─â a psihologiei care se ocup─â de mijloacele aplic─ârii practice a psihologiei teoretice; ~sfer─â (v. -sfer─â), s. f., zon─â de activitate tehnic─â a omului.

Tehnocra╚Ťie dex online | sinonim

Tehnocra╚Ťie definitie

Intrare: tehnocra╚Ťie
tehnocra╚Ťie