Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

T├ëHNIC, -─é, tehnici, -ce, adj., s. f. I. Adj. Care apar╚Ťine tehnicii (II), privitor la tehnic─â. ÔŚŐ Desen tehnic = desen care reprezint─â la scar─â un obiect, cu ├«nscrierea dimensiunilor lui, ╚Öi care este folosit la construirea obiectului ├«n spa╚Ťiu. Termen tehnic = termen de specialitate, caracteristic unui domeniu de activitate. ÔÖŽ Care se ocup─â de latura de strict─â specialitate ├«ntr-o meserie, ├«ntr-o ╚Ötiin╚Ť─â etc. II. S. f. 1. Ansamblul metodelor, procedeelor ╚Öi regulilor aplicate ├«n executarea unor lucr─âri sau, ├«n general, ├«n practicarea unei profesii. 2. (Mil.; ├«n sintagma) Tehnic─â de lupt─â = totalitatea mijloacelor de lupt─â ╚Öi auxiliare cu care sunt ├«nzestrate for╚Ťele armate. ÔÇô Din fr. technique.
T├ëHNIC, -─é, tehnici, -e, adj., s. f. I. Adj. Care apar╚Ťine tehnicii (II), privitor la tehnic─â. ÔŚŐ Desen tehnic = desen care reprezint─â la scar─â un obiect, cu ├«nscrierea dimensiunilor lui, ╚Öi care este folosit la construirea obiectului ├«n spa╚Ťiu. Termen tehnic = termen de specialitate, caracteristic unui domeniu de activitate. ÔÖŽ Care se ocup─â de latura de strict─â specialitate ├«ntr-o meserie, ├«ntr-o ╚Ötiin╚Ť─â etc. II. S. f. 1. Totalitatea uneltelor ╚Öi a practicilor produc╚Ťiei dezvoltate ├«n cursul istoriei, care permit omenirii s─â cerceteze ╚Öi s─â transforme natura ├«nconjur─âtoare cu scopul de a ob╚Ťine bunuri materiale. 2. Totalitatea procedeelor ├«ntrebuin╚Ťate ├«n practicarea unei meserii, a unei ╚Ötiin╚Ťe etc. 3. (Mil.; ├«n sintagma) Tehnic─â de lupt─â = totalitatea mijloacelor de lupt─â ╚Öi auxiliare cu care sunt ├«nzestrate for╚Ťele armate. ÔÇô Din fr. technique.
T├ëHNIC, -─é, tehnici, -e, adj. Care se refer─â la tehnic─â, de tehnic─â, al tehnicii. Lexicon tehnic. Ôľş Cre╚Öterea continu─â a ├«ntregii produc╚Ťii sociale ├«n U.R.S.S. s-a f─âcut ╚Öi se face pe baza unui ne├«ncetat progres tehnic. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 33, 5/1. Marile fabrici de cinematograf s├«nt ├«nzestrate dup─â ultimele progrese tehnice. SAHIA, U.R.S.S. 43. Cartea-╚Ťi plin─â de regule tehnice ╚Öi de ├«nv─â╚Ť─âturi doctrinarii. ODOBESCU, S. III 15. ÔŚŐ Desen tehnic = desen care reprezint─â, la scar─â, un obiect cu ├«nscrierea dimensiunilor ╚Öi care este folosit la construirea ├«n spa╚Ťiu a obiectului. Termen tehnic = termen de specialitate, caracteristic mai ales unui anumit domeniu de activitate. ÔÖŽ Care se ocup─â de latura de strict─â specialitate (├«ntr-o meserie, o art─â, o ╚Ötiin╚Ť─â etc.). Serviciu tehnic. Ôľş Am voi c├«teva am─ânunte care s─â pun─â accentul mai pu╚Ťin pe partea tehnic─â ╚Öi mai mult pe aplicarea descoperirii ├«n industrie. BARANGA, I. 168. Eminescu era muncit, ca orice scriitor mare, de problema tehnic─â a limbii. C─éLINESCU, E. 154.
T├ëHNIC─é, tehnici, s. f. 1. Totalitatea uneltelor ╚Öi a practicilor produc╚Ťiei, dezvoltate ├«n decursul istoriei, permi╚Ť├«nd omenirii s─â ac╚Ťioneze asupra naturii ├«nconjur─âtoare cu scopul de a ob╚Ťine bunuri materiale. Problema central─â ├«n sporirea productivit─â╚Ťii muncii o constituie utilizarea c├«t mai deplin─â a tehnicii, folosirea c├«t mai ra╚Ťional─â ╚Öi mai productiv─â a capacit─â╚Ťilor de produc╚Ťie existente. SC├ÄNTEIA, 1954, nr. 2870. Ce n-avem noi! Toate institu╚Ťiile, toate darurile tehnicei moderne. IBR─éILEANU, SP. CR. 243. 2. Totalitatea procedeelor ├«ntrebuin╚Ťate ├«n practicarea unei meserii, a unei arte, a unei ╚Ötiin╚Ťe. Tehnica picturii. Tehnica versifica╚Ťiei. Ôľş Aplauzele entuziaste... s-au referit mai cu seam─â la tehnica oratoric─â a vorbitorilor. HOGA╚ś, DR. II 169. Intriga se ├«ncurc─â a╚Öa de r─âu, ├«nc├«t... a trebuit toat─â priceperea lui ├«n ale scenei, ├«n ale tehnicei teatrale pentru a o descurca. GHEREA, ST. CR. I 364.
t├ęhnic adj. m., pl. t├ęhnici; f. t├ęhnic─â, pl. t├ęhnice
t├ęhnic─â s. f., g.-d. art. t├ęhnicii; pl. t├ęhnici
t├ęhnic adj. m., pl. t├ęhnici; f. sg. t├ęhnic─â, pl. t├ęhnice
t├ęhnic─â s. f., g.-d. art. t├ęhnicii; pl. t├ęhnici
T├ëHNIC, -─é adj. Referitor la tehnic─â; propriu unei arte, unei meserii etc. ÔŚŐ Termen tehnic = termen care denume╚Öte o anumit─â no╚Ťiune dintr-un domeniu al ╚Ötiin╚Ťei, al tehnicii etc. // (├Än forma tehn-, tehni-, tehno-; scris ╚Öi techn-, techni-, techno-) Element prim de compunere savant─â cu semnifica╚Ťia ÔÇ×(referitor la) tehnic─âÔÇŁ, ÔÇ×procedeu, capacitate din tehnic─âÔÇŁ. // s.m. (Rar) Maistru tehnician, mecanic. [Cf. fr. technique, lat. technicus, gr. technikos].
T├ëHNIC─é s.f. 1. Totalitatea uneltelor ╚Öi a deprinderilor de produc╚Ťie, dezvoltate ├«n cursul istoriei, care permit omenirii s─â ac╚Ťioneze asupra naturii ├«nconjur─âtoare cu scopul de a ob╚Ťine bunuri materiale. 2. (Mil.) Tehnic─â de lupt─â = totalitatea mijloacelor de lupt─â ╚Öi auxiliare cu care sunt ├«nzestrate for╚Ťele armate. 3. Totalitatea procedeelor folosite ├«n practicarea unei profesiuni. [Gen. -cii. / cf. fr. technique, it. tecnica, germ. Technik].
T├ëHNIC1, -─é I. adj. referitor la tehnic─â; propriu unei arte, unei meserii etc. ÔÖŽ termen ~ = termen care denume╚Öte o anumit─â no╚Ťiune dintr-un domeniu al ╚Ötiin╚Ťei, al tehnicii etc. II. s. f. 1. ansamblu de unelte ╚Öi deprinderi de produc╚Ťie, dezvoltate ├«n cursul istoriei, care permit omenirii s─â ac╚Ťioneze asupra naturii ├«nconjur─âtoare cu scopul producerii bunurilor materiale. 2. ~ de lupt─â = totalitatea mijloacelor de lupt─â ╚Öi auxiliare cu care sunt ├«nzestrate for╚Ťele armate. 3. ansamblu de prescrip╚Ťii metodologice folosite pentru o ac╚Ťiune eficient─â, at├ót ├«n sfera produc╚Ťiei materiale, c├ót ╚Öi a celei spirituale. (< fr. technique, lat. technicus, germ. technisch, /II/ Technik)
TEHN(O), -T├ëHNIC(─é), -TEHN├ŹE elem. ÔÇ×art─â, meserieÔÇŁ, ÔÇ×tehnic─â, procedeuÔÇŁ. (< fr. techn/o/-, -technique, -technie, cf. gr. tekhne)
T├ëHNIC ~c─â (~ci, ~ce) 1) Care ╚Ťine de tehnic─â; propriu tehnicii. 2) Care se refer─â la latura de strict─â specialitate a unei arte, a unei ╚Ötiin╚Ťe, a unei meserii. /<fr. technique, lat. technicus
T├ëHNIC─é ~ci f. 1) Totalitate a uneltelor ╚Öi a mijloacelor de munc─â, perfec╚Ťionate ├«n cursul dezvolt─ârii istorice a omenirii, care permit ob╚Ťinerea de bunuri materiale. 2) Ansamblu de procedee ╚Öi deprinderi folosite ├«ntr-un anumit domeniu de activitate. ~ de interpretare muzical─â. 3) Totalitate a ma╚Öinilor, mecanismelor ╚Öi aparatelor aflate ├«n ├«ntrebuin╚Ťare. ÔŚŐ ~ de lupt─â totalitate a mijloacelor de lupt─â cu care sunt dotate for╚Ťele armate ale unei ╚Ť─âri. [G.-D. tehnicii] /<fr. technique, lat. tehnicus
tehnic a. propriu unei arte: termen tehnic.
tehnic─â f. totalitatea procedeurilor unei arte sau meserii.
*t├ęhnic ╚Öi t├ęcnic, -─â adj. (vgr. tehnik├│s, d. t├ęhne, art─â. V. electro-, piro- ╚Öi zoo-tehnic). Propri┼ş une─ş arte sa┼ş une─ş ╚Ötiin╚Ťe: termin tehnic. Ingineresc: ╚Öcoal─â tehnic─â. S. m. ╚Öi f. Tehnician, acela care ╚Ötie bine procedura ╚Ötiin╚Ťe─ş sa┼ş arte─ş lu─ş. S. f. Modu de a lucra al une─ş ╚Ötiin╚Ťe sa┼ş arte: tehnica picturi─ş. Adv. ├Än mod tehnic: a vorbi prea tehnic.
╚Ötiin╚Ť├şfico-t├ęhnic, -─â adj. 1976 Cu caracter ╚Ötiin╚Ťific ╚Öi tehnic v. cultural-artistic (din ╚Ötiin╚Ťific + tehnic; FC II 172)
BAZ─é TEHNIC─é DE AVIA╚ÜIE unitate tehnic─â de avia╚Ťie organizat─â ├«n vederea men╚Ťinerii permanente ├«n stare de disponibilitate a aerodromurilor (de baz─â, de manevr─â, de rezerv─â) de care dispune o unitate de avia╚Ťie, precum ╚Öi a echipajelor altor unit─â╚Ťi aterizate pe aerodromurile pe care le deservesc. B.T.D.A. este stabil─â pe aerodromurile deservite.
TÉHNIC, -Ă adj. (cf. fr. technique, lat. technicus, gr. technikos): în sintagmele cuvânt tehnic, limbaj tehnic, termen tehnic și vocabular tehnic (v.).

Tehnic─â dex online | sinonim

Tehnic─â definitie

Intrare: tehnic (adj.)
tehnic adj. adjectiv
Intrare: tehnic─â (suf.)
tehnic─â suf.
Intrare: tehnic─â (adj., subst.)
tehnic─â adj., subst. substantiv feminin
Intrare: ╚Ötiin╚Ťifico-tehnic
╚Ötiin╚Ťifico-tehnic adjectiv