Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru teanc

TE├üNC, teancuri, s. n. Gr─âmad─â de obiecte (de acela╚Öi fel) a╚Öezate unele peste altele. ÔÇô Din tc. denk.
TE├üNC, teancuri, s. n. Gr─âmad─â de obiecte (de acela╚Öi fel) a╚Öezate unele peste altele. ÔÇô Din tc. denk.
TEANC, teancuri, s. n. Grămadă de obiecte (de același fel) așezate unele peste altele. Un teanc de saltele și de perne curate, proaspete, cu miros de busuioc. DUMITRIU, N. 132. Dete teancul de scrisori la o parte. ANGHEL-IOSIF, C. L. 162. Am înaintea mea un teanc de reviste romînești. VLAHUȚĂ, O. A. 230.
teanc s. n., pl. teáncuri
teanc s. n., pl. teáncuri
TEANC s. grămadă, maldăr, vraf, (reg.) năsadă, (Mold. și Transilv.) clit, (înv.) smoc. (Pe birou se afla un ~ de dosare.)
TEANC s. v. balot.
te├ínc (-curi), s. n. ÔÇô Gr─âmad─â, morman. Megl. denc. Tc. denk, tenk (Tiktin; Candrea). Diftongarea nu este clar─â; poate ar trebui considerat teanc ca der. din tencui ca teasc din tescui. ÔÇô Der. tencui, vb. (a ├«ngr─âm─âdi, a ├«mpacheta).
TEANC ~uri n. (despre obiecte omogene) Grămadă în care elementele constitutive sunt așezate ordonat unele peste altele. [Monosilabic] /<turc. tenk
teanc n. 1. balot de marfă: sară teancurile să-și ia postavurile POP.; 2. pachet: scoate un teanc de hârtii AL.; 3. număr de 10 topuri de hârtie (cam 5000 coale); 4. grămadă în genere: un teanc de sumane croite CR.; teancuri-teancuri, grămadă, unul peste altul. [Turc. tenk, balot].
teanc (ea dift.) n., pl. ur─ş (turc. denk, tenk, d. pers. denk, str├«mt; ngr. t├ęngi, bg. denk). Clit, stofe sa┼ş h├«rti─ş a╚Öezate ├«n regul─â unele peste altele, dar nu legate caÔÇÖn top or─ş ├«n balot: teancur─ş de ha─şne, de c─âr╚Ť─ş, de buma╚Öte. Teancur─ş-teancur─ş, ├«n teancur─ş unele l├«ng─â altele. V. stiv─â.
TEANC s. grămadă, maldăr, vraf, (reg.) năsadă, (Mold. și Transilv.) clit, (înv.) smoc. (Pe birou se afla un ~ de dosare.)
teanc s. v. BALOT.

Teanc dex online | sinonim

Teanc definitie

Intrare: teanc
teanc substantiv neutru