teșcherea definitie

11 definiții pentru teșcherea

TEȘCHEREÁ, teșcherele, s. f. 1. (Înv. și fam.) Pungă cu bani; bani. 2. (Înv.) Adeverință, certificat, chitanță. 3. (Înv.) Permis de călătorie; pașaport. – Din tc. tezkere.
TEȘCHEREÁ, teșcherele, s. f. 1. (Fam.) Pungă cu bani; bani. 2. (Înv.) Adeverință, certificat, chitanță. 3. (Înv.) Permis de călătorie; pașaport. – Din tc. tezkere.
TEȘCHEREÁ, teșcherele, s. f. 1. (Astăzi numai familiar) Pungă în care se țin banii. Parcă-i doare ceva? De mîncat, mănîncă, de dormit, dorm, treabă n-au, teșchereaua plină la buzunar. STANCU, D. 389. Nimerise... la case mari, la negustori cu teșchereaua grea. PAS, L. I 92. Pe de o parte opoziție la toartă, pe de altă parte teșcherea la buzunar... Urlă tîrgul, domnule. CARAGIALE, O. I 151. 2. (Învechit) Adeverință, certificat, chitanță. Mi-i plin sînul de atestaturi... Iaca teșcherele și din vremea turcilor. ALECSANDRI, T. I 375. 3. (Învechit) Permis de călătorie; pașaport. Ca să ne ducem cu lînă, cu piei, cu miere sau cu unt peste graniță sau peste Dunăre, ne trebuia pașuș nemțesc sau teșcherea turcească. GHICA, S. 171.
teșchereá (înv., fam.) s. f., art. teșchereáua, g.-d. art. teșcherélei; pl. teșcheréle, art. teșcherélele
teșchereá s. f., art. teșchereáua, g.-d. art. teșcherélei; pl. teșcheréle
TEȘCHEREÁ s. v. act, adeverință, certificat, chitanță, document, dovadă, hârtie, izvor, înscris, mărturie, pașaport, piesă, recipisă, rindea.
teșchereá (-éle), s. f.1. Certificat, act. – 2. Permis, pașaport. – Var. tescherea. Mr. teschire. Tc. (arab.) tezkere (Șeineanu, III, 121; Ronzevalle 63), cf. ngr. τεσϰερές, alb., bg., sb. teškere. – Der. tescheregiu, s. m. (secretar al Marelui Vizir), din tc. teskereci.
teșchereà f. od. 1. înscris, certificat: teșcherele tot cu pajure împărătești AL.; 2. răvaș de drum: pe când ne trebuia pasuș nemțesc sau teșcherea turcească GHICA. [Turc. TEZKERÈ, chitanță, pașaport].
teșchereá f., pl. ele (turc. [d. ar.] tezkere, pop. teskere). Vechĭ. Azĭ fam. Bilet, certificat, adeverință, pașaport, hîrtie la mînă. – Și tesch- și deșch- (Vechĭ). Greșit „pungă” în CL. 1919, 3, 215).
teșcherea s. v. ACT. ADEVERINȚĂ. CERTIFICAT. CHITANȚĂ. DOCUMENT. DOVADĂ. HÎRTIE. IZVOR. ÎNSCRIS. MĂRTURIE. PAȘAPORT. PIESĂ. RECIPISĂ. RINDEA.
teșcherea, teșcherele s. f. 1. pungă cu bani 2. bani

teșcherea dex

Intrare: teșcherea
teșcherea substantiv feminin