taulă definitie

2 intrări

11 definiții pentru taulă

TÁULĂ s. f. Numele mai multor arbuști din familia rozaceelor, cultivați ca plante decorative (Spiraea). [Pr.: ta-u-] – Din pol. tawula.
TÁULĂ s. f. Numele mai multor arbuști din familia rozaceelor, cultivați ca plante decorative (Spiraea). [Pr.: ta-u-] – Din pol. tawula.
táulă s. f. (sil. ta-u-)
TÁULĂ s. (BOT.) 1. (Spiraea crenata) (reg.) crețușcă, tăvalgă, teișor. 2. (Spiraea salicifolia) (reg.) tavalgă.
TÁULĂ s. v. crețușcă, cununiță, fierea-pământului, potroacă, țintaură.
taúlă (-le), s. f. – Spirea, arbust exotic (Spiraea callosa, S. opulifolia, S. salicifolia, S. crenata). Pol. tawula (Tiktin). Este dubletul lui tavalga, s. f. (spiraea crenata), formă atestată slab, din rut., rus. tavolga (Candrea).
taulă f. Bot. V. tavalgă.
tavalgă f. frumos arbust din ale cărui ramuri răsucite se fac cravașe (Spiraea crenata). [Și taulă = pol. TAWULA, rut. TAVOLGA].
táulă f., pl. e (pol. tawola, ceh. tavola, rut. rus. távalga, id.). Sud. Un copăcel rozaceŭ numit și cununiță (spiraea ulmifolia) din ale căreĭ ramurĭ se fac vergĭ de bătut copiiĭ. Din varietatea s. crenata îșĭ fac Turciĭ din Dobrogea bicĭuștĭ (răsucind maĭ multe vărguțe), cu care ating caiĭ bolnavĭ crezînd că așa se vindecă. Altă varietate se numește crețușcă (s. ulmaria). Maĭ sînt treĭ varietățĭ, care se cultivă pin grădinĭ (s. callosa, originară din China și Japonia: s. opulifolia, din America de Nord, și s. salicifolia, din sudu Eŭropeĭ). – Forma távalgă (după rut. rus.) suspectă.
TAULĂ s. (BOT.) 1. (Spiraea crenata) (reg.) crețușcă, tavalgă, teișor. 2. (Spiraea salicifolia) (reg.) tavalgă.
taulă s. v. CREȚUȘCĂ. CUNUNIȚĂ. FIEREA-PĂMÎNTULUI. POTROACĂ. ȚINTAURĂ.

taulă dex

Intrare: taulă
taulă
Intrare: taulă
taulă