TASÁ, tasez, vb. I. Tranz. A reduce volumul unui obiect, al unui material, a comprima prin lovire, apăsare, strângere. ♦ Refl. (Despre terenuri, materiale pulverulente sau granulare) A se așeza în straturi mai compacte, a se îndesa (prin scufundare), a deveni mai puțin afânat. – Din fr. tasser.

TASÁ, tasez, vb. I. Tranz. A reduce volumul unui obiect, al unui material, a comprima prin lovire, apăsare, strângere. ♦ Refl. (Despre terenuri, materiale pulverulente sau granulare) A se așeza în straturi mai compacte, a se îndesa (prin scufundare), a deveni mai puțin afânat. – Din fr. tasser.

TASÁ, pers. 3 tasează, vb. I. Refl. 1. (Despre terenuri, materiale granulare etc.) A deveni mai compact, îndesat (prin apăsare sau sub greutatea proprie), a deveni mai puțin afînat. 2. (Despre construcții) A-și coborî nivelul planului de rezemare (din cauza deformării reazemelor sau a terenului de fundație).

TASÁ, pers. 3 tasează, verb. I. Refl. (Despre terenuri) A se așeza în straturi mai compacte, a se îndesa (prin scufundare), a deveni mai puțin afânat. – Fr. tasser.

tasá (a ~) vb., ind. prez. 3 taseáză

tasá vb., ind. prez. 1 sg. taséz, 3 sg. și pl. taseáză

tásă s. f., pl. táse

TASÁ vb. a (se) compacta, a (se) îndesa. (A ~ un material poros.)

TASÁ vb. I. 1. refl. (Despre terenuri, materiale, construcții etc.) A se îndesa, a-și coborî nivelul, a se lăsa, a se afunda sub povara propriei lor greutăți; a se turti. 2. tr. A îndesa, a compacta. [P.i. 3 -sează. / < fr. tasser].

TÁSĂ s.f. (Rar) Ceașcă, cană. [< fr. tasse]

TASÁ vb. I. refl. (despre terenuri, materiale, construcții etc.) a se îndesa, a-și coborî nivelul, a se lăsa, a se afunda sub povara propriei greutăți. II. tr. a îndesa, a compacta. (< fr. tasser)

TÁSĂ s. f. ceașcă, cană. (< fr. tasse)

A TASÁ ~éz tranz. 1) A face să se taseze. 2) A face compact; a compacta. /<fr. tasser

A SE TASÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (despre soluri, terenuri, materiale granulare sau pulverulente etc.) A se așeza, îndesându-se și devenind mai compact (sub greutatea proprie sau a altor obiecte). /<fr. tasser

tásă, táse, s.f. (înv.) ceașcă de cafea; conținutul acesteia.

tasă f. 1. ceașcă de băut cafea; 2. ceeace conține: soarbe ceaiul aromatic dintr’o tasă diafană AL. (= fr. tasse).

TASA vb. a (se) compacta, a (se) îndesa. (A ~ un material poros.)