tasta definitie

3 intrări

17 definiții pentru tasta

TÁSTĂ, taste, s. f. (Tehn.) Clapă (1). – Din germ. Taste.
TÁSTĂ, taste, s. f. (Tehn.) Clapă (1). – Din germ. Taste.
*tastá (a ~) vb., ind. prez. 3 tasteáză
*tástă s. f., g.-d. art. tástei; pl. táste
tastá vb., ind. prez. 3 sg. tasteáză
tástă s. f., pl. táste
TÁSTĂ s. v. clapă.
TASTÁ vb. I. tr. (Poligr.) A culege la taster. [< germ. tasten].
TÁSTĂ s.f. Clapă, pârghie specială la instrumentele muzicale cu claviatură. [< it. tasto].
TASTÁ vb. tr. 1. a acționa tastatura unei mașini, unui telefon, computer etc. 2. a culege la taster. (< germ. tasten)
TÁSTĂ s. f. clapă a pârghiei care acționează ciocănelul ce lovește coarda, respectiv deschide accesul aerului în tuburi la instrumentele muzicale cu claviatură; clapă la mașinile de scris, calculatoare etc. (< germ. Taste, it. tasto)
A TASTÁ ~éz tranz. (litere) A culege la taster. /<grem. tasten
țástă, V. țeastă.
țeástă f., pl. țeste (lat. *tĕsta, cl. tésta, oală de lut, hîrb, craniŭ; it. pv. cat. pg. testa, fr. tête, sp. tiesta. V. țest). Craniŭ. Țest de broască țestoasă. – În est țastă, pl. tot țeste. V. căpățînă.
tastă s. v. CLAPĂ.
tastá vb. I A apăsa tastele telefonului, computerului etc. ◊ „O voce electronică te îndeamnă de la celălalt capăt al firului să tastezi pe aparat codul.” ◊ „22” 7/95 p. 10 (din germ. tasten; DN3 – alt sens)
tastă (< it. tastare „a pipăi”), clapa (I) care, prin apăsarea sau lovirea cu degetele, pune în funcțiune mecanismul de producere a sunetelor la instrumentele cu claviatură* (pian*, orgă*, clavecin* etc.). T. albe, acoperite cu fildeș, reprezintă gama* diatonică* do major iar t. negre, din abanos, corespund semitonurilor*. La unele instr. vechi, culorile sunt distribuite invers.

tasta dex

Intrare: tastă
tastă substantiv feminin
Intrare: tasta
tasta verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: țastă
țastă