TÁSTĂ, taste, s. f. (Tehn.) Clapă (1). – Din germ. Taste.

TÁSTĂ, taste, s. f. (Tehn.) Clapă (1). – Din germ. Taste.

*tastá (a ~) vb., ind. prez. 3 tasteáză

*tástă s. f., g.-d. art. tástei; pl. táste

tastá vb., ind. prez. 3 sg. tasteáză

tástă s. f., pl. táste

TÁSTĂ s. v. clapă.

TASTÁ vb. I. tr. (Poligr.) A culege la taster. [< germ. tasten].

TÁSTĂ s.f. Clapă, pârghie specială la instrumentele muzicale cu claviatură. [< it. tasto].

TASTÁ vb. tr. 1. a acționa tastatura unei mașini, unui telefon, computer etc. 2. a culege la taster. (< germ. tasten)

TÁSTĂ s. f. clapă a pârghiei care acționează ciocănelul ce lovește coarda, respectiv deschide accesul aerului în tuburi la instrumentele muzicale cu claviatură; clapă la mașinile de scris, calculatoare etc. (< germ. Taste, it. tasto)

A TASTÁ ~éz tranz. (litere) A culege la taster. /<grem. tasten

tastă s. v. CLAPĂ.

tastá vb. I A apăsa tastele telefonului, computerului etc. ◊ „O voce electronică te îndeamnă de la celălalt capăt al firului să tastezi pe aparat codul.” ◊ „22” 7/95 p. 10 (din germ. tasten; DN3 – alt sens)

tastă (< it. tastare „a pipăi”), clapa (I) care, prin apăsarea sau lovirea cu degetele, pune în funcțiune mecanismul de producere a sunetelor la instrumentele cu claviatură* (pian*, orgă*, clavecin* etc.). T. albe, acoperite cu fildeș, reprezintă gama* diatonică* do major iar t. negre, din abanos, corespund semitonurilor*. La unele instr. vechi, culorile sunt distribuite invers.