tasma definitie

2 intrări

10 definiții pentru tasma

TASMÁ, tasmale, s. f. (Reg.) Fir sau panglică de mătase, de ață, de piele etc. – Din tc. tasma.
TASMÁ, tasmale, s. f. (Reg.) Fir sau panglică de mătase, de ață de piele etc. – Din tc. tasma.
TASMÁ, tasmale, s. f. (Regional) Fir sau panglică de lînă, de ață, de mătase etc. O tasma îngustă de lînă neagră. HOGAȘ, H. 52. Un sfeștoc de busuioc proaspăt, legat cu o cochetă tasma neagră. NEGRUZZI, S. I 324. – Variantă: tăsmá (CREANGĂ, A. 62) s. f.
TĂSMÁ s. f. v. tasma.
TASMÁ, tasmale, s. f. (Reg.) Fir sau panglică de mătase, de ață, de piele etc. – Tc. tasma.
tasmá (reg.) s. f., art. tasmáua, g.-d. art. tasmálei; pl. tasmále, art. tasmálele
tasmá s. f., art. tasmáua, g.-d. art. tasmálei; pl. tasmále
tasmá (-ále), s. f. – (Mold.) Panglică, fundă. – Var. tasma. Tc. tasma (Șeineanu, II, 350, Lokotsch 2043).
tasmà f. Mold. panglică: pălăriuță cu tasma CR. [Turc. TASMA, găitan].
tasmá f. (rus. tesĭmá, panglică. Cp. și cu turc. tasmá, curea, zgardă). Est. Cordea, panglică. – Dim. tăsmăluță, pl. e.

tasma dex

Intrare: tasma
tasma substantiv feminin
Intrare: tăsma
tăsma