Dicționare ale limbii române

3 intrări

25 definiții pentru tarifare

TARIFÁ, tarifez, vb. I. Tranz. (Rar) A supune unui tarif, a taxa. – Din fr. tarifer.
TARIFÁR, -Ă, tarifari, -e, adj. Privitor la tarif; (despre preț, taxă, salariu) fixat prin tarif, în conformitate cu un tarif. – Din fr. tarifaire.
TARIFÁRE, tarifare, s. f. Acțiunea de a tarifa și rezultatul ei. – V. tarifa.
TARIFÁ, tarifez, vb. I. Tranz. (Rar) A supune unui tarif, a taxa. – Din fr. tarifer.
TARIFÁR, -Ă, tarifari, -e, adj. Privitor la tarif; (despre preț, taxă, salariu) fixat prin tarif, în conformitate cu un tarif. – Din fr. tarifaire.
TARIFÁRE, tarifări, s. f. Acțiunea de a tarifa și rezultatul ei. – V. tarifa.
TARIFÁ, tarifez, vb. I. Tranz. (Rar) A supune unui tarif. (Fig.) Ei tarifează prețurile succeselor și decernă lauri. CARAGIALE, la CADE.
TARIFÁR, -Ă, tarifari, -e, adj. (Despre prețuri, taxe, salarii) Fixat prin tarif, după tarif, în conformitate cu un tarif. Orele nelucrate în timpul încetării lucrului, fără voia angajatului, se vor plăti în proporție calculată la salariul tarifar. B. O. 1953, 10.
TARIFÁRE s. f. Acțiunea de a tarifa.
TARIFÁ, tarifez, vb. I. Tranz. (Rar) A supune unui tarif. – Fr. tarifer.
tarifá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 tarifeáză
tarifár adj. m., pl. tarifári; f. tarifáră, pl. tarifáre
tarifáre s. f., g.-d. art. tarifắrii; pl. tarifắri
tarifá vb., ind. prez. 1 sg. tariféz, 3 sg. și pl. tarifeáză
tarifár adj. m., pl. tarifári; f. sg. tarifáră, pl. tarifáre
tarifáre s. f., g.-d. art. tarifării; pl. tarifări
TARIFÁ vb. I. tr. (Rar) A fixa, a stabili un tarif. [< fr. tarifer].
TARIFÁR, -Ă adj. (Despre prețuri, taxe etc.) Stabilit printr-un tarif, conform unui tarif. [Cf. fr. tarifaire].
TARIFÁRE s.f. Acțiunea de a tarifa și rezultatul ei; stabilire a unui tarif. [< tarifa].
TARIFÁ vb. tr. a fixa, a aplica un tarif. (< fr. tarifer)
TARIFÁR, -Ă adj. (despre prețuri, taxe, retribuții) stabilit printr-un tarif. (< fr. tarifaire)
A TARIFÁ ~éz tranz. (mărfuri, prestații de servicii, transporturi) A supune unui tarif. /<fr. tarifer
TARIFÁR ~ă (~i, ~e) (despre taxe, prețuri, salarii) Care este stabilit printr-un tarif; de tarif. /<fr. tarifaire
tarifà v. a fixa prețul, a taxa: a tarifa mărfuri.
*tariféz v. tr. (d. tarif; fr. tarifer). Stabilesc pin tarif (prețurile, taxele): a tarifa mărfurile. Fig. A tarifa conștiința cuĭva, a fixa prețu cu care aĭ putea-o cumpăra.

tarifare definitie

tarifare dex

Intrare: tarifa
tarifa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: tarifare
tarifare substantiv feminin
Intrare: tarifar
tarifar adjectiv