tapare definitie

2 intrări

16 definiții pentru tapare

TAPÁ, tapez, vb. I. 1. Tranz. (Fam.) A obține de la cineva bani cu titlu de împrumut, dar fără intenția de a-i restitui. 2. Tranz. și refl. A (se) pieptăna în așa fel, încât să poată da părului o formă înaltă, înfoiată. – Din fr. taper.
TAPÁRE, tapări, s. f. Acțiunea de a (se) tapa și rezultatul ei. – V. tapa.
TAPÁ, tapez, vb. I. 1. Tranz. (Fam.) A obține de la cineva bani cu titlu de împrumut, dar fără intenția de a-i restitui. 2. Tranz. și refl. A (se) pieptăna în așa fel, încât să poată da părului o formă înaltă, înfoiată. – Din fr. taper.
TAPÁRE, tapări, s. f. Acțiunea de a (se) tapa și rezultatul ei. – V. tapa.
TAPÁ, tapez, vb. I. Tranz. (Argou) A obține de la cineva bani, de obicei cu titlul de împrumut, dar fără intenția de a-i înapoia; a împrumuta bani (prin dibăcie, prin insistențe). Îl caută și acum comisionarii de la amicii tapați cu cinci poli. C. PETRESCU, C. V. 211.
tapá (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 tapeáză
tapáre s. f., g.-d. art. tapắrii; pl. tapắri
tapá vb., ind. prez. 1 sg. tapéz, 3 sg. și pl. tapeáză
tapáre s. f., g.-d. art. tapării; pl. tapări
TAPÁ vb. I. tr. (Franțuzism) 1. A bate la mașina de scris, a lovi clapele de la pian etc. 2. tr., refl. A(-și) aranja într-un anumit fel părul. 3. tr. (Argotic) A împrumuta, a lua de la cineva bani (prin vicleșug, prin insistențe). [< fr. taper].
TAPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) tapa și rezultatul ei. [< tapa].
TAPÁ vb. I. tr. (fam.) a împrumuta, a lua de la cineva bani (prin vicleșug, prin insistențe), fără intenția de a-i restitui. II. intr. a bate la mașina de scris, a lovi clapele de la pian etc. III. tr., refl. a(-și) aranja într-un anumit fel părul. (< fr. taper)
tapá (-péz, -át), vb. – A obține bani sub formă de împrumut cu intenția de a nu-i înapoia. Fr. taper.
A TAPÁ ~éz tranz. 1) (butoane, clape, claviaturi) A bate cu degetele (producând zgomot). 2) (părul) A pieptăna de la vârf spre rădăcină (pentru a înfoia, dând o formă anumită). 3) (persoane) A stoarce de bani (sub pretext de împrumut). /<fr. taper
tapá, tapéz, vb. I (reg.) a cresta un copac înainte de a-l tăia.
tapa, tapez v. t. a obține de la cineva bani cu titlu de împrumut, dar fără a avea intenția de a-i restitui

tapare dex

Intrare: tapa
tapa verb grupa I conjugarea a II-a
Intrare: tapare
tapare substantiv feminin