tanic definitie

12 definiții pentru tanic

TÁNIC, -Ă, tanici, -ce, adj. (în sintagma) Acid tanic = tanin. – Din fr. tannique.
TÁNIC adj. (În sintagma) Acid tanic = tanin. – Din fr. tannique.
TÁNIC, tanici, adj. m. (În expr.) Acid tanic = tanin.
!tánic adj. m., pl. tánici; f. tánică, pl. tánice
tánic adj. m., pl. tánici; f. sg. tánică, pl. tánice
TÁNIC adj. v. taninos.
TÁNIC adj.m. Acid tanic = tanin. [Cf. fr. tannique].
TÁNIC, -Ă adj. care conține tanin; taninos. ♦ acid ~ = tanin. (< fr. tannique)
TÁNIC ~că (~ci, ~ce): Acid ~ tanin. /<fr. tannique
tanic a. acid tanic. V. tanin.
*tánic, -ă adj. (fr. tannique, d. tan, scoarță de stejar ș. a. cu care se tăbăcește, lat. pop. *tannum, cuv. galic). Care conține tanin: acid tanic.
TANIC adj. (CHIM.) taninos. (Soluție ~.)

tanic dex

Intrare: tanic
tanic adjectiv