Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru tangibil

TANG├ŹBIL, -─é, tangibili, -e, adj. Care se poate percepe prin atingere, care are un aspect concret; fig. real, evident. ÔÇô Din fr. tangible.
TANG├ŹBIL, -─é, tangibili, -e, adj. Care se poate percepe prin atingere, care are un aspect concret; fig. real, evident. ÔÇô Din fr. tangible.
TANG├ŹBIL, -─é, tangibili, -e, adj. Care se poate percepe prin atingere, care se poate pip─âi; fig. pip─âibil, real, clar. Adversit─â╚Ťile existen╚Ťei luau pentru to╚Ťi un caracter tangibil. C. PETRESCU, C. V. 41.
tang├şbil adj. m., pl. tang├şbili; f. tang├şbil─â, pl. tang├şbile
tang├şbil adj. m., pl. tang├şbili; f. sg. tang├şbil─â, pl. tang├şbile
TANG├ŹBIL adj. v. pip─âibil.
TANG├ŹBIL adj. v. concret, fizic, material, palpabil, perceptibil, pip─âibil, sesizabil.
Tangibil Ôëá intangibil
TANG├ŹBIL, -─é adj. Care poate fi perceput prin pip─âit, prin atingere; pip─âibil; (fig.) real, evident. [Cf. fr. tangible, lat. tangibilis].
TANG├ŹBIL, -─é adj. 1. care poate fi perceput prin pip─âit, prin atingere; pip─âibil. 2. (fig.) real, evident, manifest. (< fr. tangible, lat. tangibilis)
TANG├ŹBIL ~─â (~i, ~e) 1) Care poate fi perceput prin atingere; pip─âibil; palpabil. 2) fig. Care este evident datorit─â caracterului concret; palpabil. /<fr. tangible
tangibil a. ce poate fi atins.
*tang├şbil, -─â adj. (lat. tangibilis. V. tactil). Care se poate atinge.
TANGIBIL adj. pip─âibil. (Un obiect ~.)
tangibil adj. v. CONCRET. FIZIC. MATERIAL. PALPABIL. PERCEPTIBIL. PIP─éIBIL. SESIZABIL.

Tangibil dex online | sinonim

Tangibil definitie

Intrare: tangibil
tangibil adjectiv