TANCHÉTĂ, tanchete, s. f. Tanc mic, ușor, cu blindaj subțire. – Din tanc.

TANCHÉTĂ, tanchete, s. f. Tanc mic, ușor, cu blindaj subțire. – Din tanc.

TANCHÉTĂ, tanchete, s. f. Tanc mic, cu blindaj ușor. Mici tanchete proaspăt vopsite... tăiau orașul în două. STANCU, U.R.S.S. 192.

tanchétă s. f., g.-d. art. tanchétei; pl. tanchéte

tanchétă s. f., pl. tanchéte

TANCHÉTĂ s.f. (Mil.) Tanc mic cu blindaj ușor. [< fr. tanquette].

TANCHÉTĂ s. f. tanc mic, cu blindaj ușor. (< fr. tanquette)

TANCHÉTĂ ~e f. Tanc mic cu blindaj ușor, folosit, în special, pentru acțiuni de cercetare. /<fr. tanquette