tanant definitie

10 definiții pentru tanant

TANÁNT, tananți, s. m. Substanță chimică, anorganică sau organică, naturală sau sintetică, care are proprietatea de a tăbăci pieile crude; p. ext. materie primă naturală care conține o astfel de substanță. ◊ (Adjectival) Material tanant. – Din fr. tannant.
TANÁNT, tananți, s. m. Substanță chimică, anorganică sau organică, naturală sau sintetică, care are proprietatea de a tăbăci pieile crude; p. ext. materie primă naturală care conține o astfel de substanță. ◊ (Adjectival) Material tanant. – Din fr. tannant.
TANÁNT, tananți, s. m. Substanță aflată în diverse materii prime sau fabricată industrial și avînd proprietatea de a tăbăci pielea; p. ext. materie primă naturală care conține o astfel de substanță. Tananții sintetici, făcuți adeseori din produsele secundare nevalorificate ale altor industrii... prezintă și un preț de revenire redus. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 120, 10/2.
tanánt s. m., pl. tanánți
tanánt s. m., pl. tanánți
TANÁNT s. (CHIM.) (rar) sumac. (~ pentru tăbăcirea pieilor crude.)
TANÁNT, -Ă adj. Care conține acid tanic. // s.m. (Chim.) Substanță care are însușirea de a tăbăci pielea; (p. ext.) materie primă naturală care conține o astfel de substanță. [< fr. tannant].
TANÁNT s. m. substanță vegetală sau sintetică la tăbăcirea pieilor crude. (< fr. tannant)
TANÁNT ~tă (~ți, ~te) și substantival (despre substanțe, materiale) Care are proprietatea de a tăbăci pielea. /<fr. tannant
TANANT s. (CHIM.) (rar) sumac. (~ pentru tăbăcirea pieilor crude.)

tanant dex

Intrare: tanant (s.m.)
tanant substantiv masculin
Intrare: tanant (adj.)
tanant adjectiv