TAMBURINÁ, tamburinez, vb. I. Tranz. (Livr.) A bate (cu degetele) ușor și ritmic ceva. – Din fr. tambouriner.

TAMBURINÁRE, tamburinări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a tamburina. – V. tamburina.

TAMBURINÁ, tamburinez, vb. I. Tranz. (Livr.) A bate (cu degetele) ușor și ritmic ceva. – Din fr. tambouriner.

TAMBURINÁRE, tamburinări, s. f. (Livr.) Acțiunea de a tamburina. – V. tamburina.

tamburiná vb., ind. prez. 1 sg. tamburinéz, 3 sg. și pl. tamburineáză

tamburináre s. f., g.-d. art. tamburinării; pl. tamburinări

TAMBURINÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A tambura. [< fr. tambouriner].

TAMBURINÁ vb. intr. a tambura (II). (< fr. tambouriner)