Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru tam-tam

TAM-TAM, tam-tamuri, s. n. 1. Instrument muzical de percu╚Ťie alc─âtuit dintr-un disc concav de metal forjat, care, lovit cu un cioc─ânel de lemn c─âptu╚Öit cu postav, vibreaz─â, produc├ónd sunete puternice; gong. 2. Instrument muzical african asem─ân─âtor cu toba; muzic─â executat─â cu un astfel de instrument. ÔÖŽ Fig. Zgomot, mare, zarv─â. ÔÇô Din fr. tam-tam.
TAM-T├üM, tam-tamuri, s. n. 1. Instrument muzical de percu╚Ťie alc─âtuit dintr-un disc concav de metal forjat, care, lovit cu un cioc─ânel de lemn c─âptu╚Öit cu postav, vibreaz─â, produc├ónd sunete puternice; gong. 2. Instrument muzical african asem─ân─âtor cu toba; muzic─â executat─â cu un astfel de instrument. ÔÖŽ Fig. Zgomot mare, zarv─â. ÔÇô Din fr. tam-tam.
TAM-T├üM, tam-tamuri, s. n. 1. Instrument muzical (de origine chinez─â) const├«nd dintr-un disc concav de metal, care lovit cu un cioc─ânel vibreaz─â, produc├«nd sunete puternice. Obliga╚Ťia de a ne trezi diminea╚Ťa ├«n sunetul unui lighean de alam─â, lovit ca un tam-tam chinezesc... m─â adusese la o disperare amar─â. GHICA, S. 74. 2. Instrument african asem─ân─âtor cu toba; muzic─â executat─â cu un astfel de instrument. Odraslele ╚Öefilor de trib african... prezideaz─â festinurile cu dans, tam-tam ╚Öi tor╚Ťe de r─â╚Öin─â. C. PETRESCU, R. DR. 101. ÔÖŽ Fig. Zgomot mare, vacarm, zarv─â. Ne├«ntrerupt, se revars─â tam-tamul s─âlbatic al ╚Ť─âranilor ├«n lupt─â cu jivinile p─âdurii. BOGZA, C. O. 249.
tam-tám s. n., pl. tam-támuri
tam-tám s. n., pl. tam-támuri
TAM-TÁM s. v. hărmălaie.
TAM-T├üM s.n. 1. Instrument muzical de origine chinezeasc─â, compus dintr-un disc metalic care vibreaz─â la loviturile unui cioc─ânel, produc├ónd un sunet din ce ├«n ce mai puternic; gong. 2. Instrument muzical african asem─ân─âtor tobei; muzica executat─â la un astfel de instrument. ÔÖŽ (Fig.) Zgomot mare, g─âl─âgie, vacarm. [< fr. tam-tam].
TAM-T├üM s. n. 1. instrument muzical de percu╚Ťie, asem─ân─âtor gongului, dar mai mare ╚Öi cu un timbru mai grav. 2. tob─â de lemn de origine african─â care produce dou─â sunete de ├«n─âl╚Ťimi diferite; muzica executat─â. 3. (fig.) zgomot mare; g─âl─âgie, vacarm. ÔŚŐ (fig.) protest zgomotos. (< fr. tam-tam)
TAM-T├üM ~uri n. 1) Instrument muzical de percu╚Ťie const├ónd dintr-o plac─â circulant─â de metal, suspendat─â vertical, care se bate cu un cioc─ânel. 2) Tob─â de lemn, de origine african─â. 3) Muzic─â executat─â la o astfel de tob─â. 4) fig. Zgomot mare; zarv─â; vacarm. /<fr. tam-tam
tam-tam n. un fel de ╚Ťimbal─â oriental─â ce produce prin lovire un sunet p─âtrunz─âtor: r─âsunetul metalic al tam-tamului de bronz AL.
*tam-t├ím interj. care arat─â sunetu unu─ş instrument muzical izbit (da─şra, tob─â, chitar─â dep─ârtat─â ╚Ö. a.). S. n., pl. ur─ş. Un fel de talger muzical (├«n Extremu Orient) ├«n care se izbe╚Öte cÔÇÖo m─âc─şuc─â moale. V. gong.
tam-tam, instrument de percu╚Ťie* idiofon, de origine asiatic─â, folosit ini╚Ťial ├«ntr-un cadru ceremonial. Este un fel de gong* de forma unui disc mare, din bronz, pu╚Ťin bombat, cu marginile u╚Öor ├«ndoite spre interior. T. are diferite dimensiuni, de la 60-120 cm3, de unde ╚Öi cele trei categorii: mare, mijlociu ╚Öi mic. Este suspendat cu o coard─â (de obicei din m─âtase) pe un suport ╚Öi lovit cu un ciocan ├«nvelit cu piele sau cu postav. ├Än orch. simf. a fost introdus de c─âtre Jean-Fran├žois Lesueur ├«n opera sa Ossian (1804).
a bate tam-tamul expr. a dezvălui lumii întregi un secret; a bârfi.
a face tam-tam (├«n jurul cuiva / a ceva etc.) expr. 1. a l─âuda (pe cineva / pe ceva etc.). 2. a exagera importan╚Ťa sau valoarea (cuiva / a ceva).
radio tam-tam expr. (de╚Ť.) de╚Ťinut bine informat ├«n leg─âtur─â cu evenimentele din penitenciar.

Tam-tam dex online | sinonim

Tam-tam definitie

Intrare: tam-tam
tam-tam substantiv neutru