Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru taft─â

TAFT├ü, (2) taftale, s. f. 1. ╚Ües─âtur─â de m─âtase lucioas─â ╚Öi neted─â, care produce, ├«n mi╚Öcare un fo╚Önet caracteristic. 2. Sortiment dintr-o astfel de ╚Ťes─âtur─â. [Var.: (├«nv.) t├íft─â s. f.] ÔÇô Din tc. tafta. Cf. fr. taffetas.
TÁFTĂ s. f. v. tafta.
TAFT├ü, taftale, s. f. ╚Ües─âtur─â de m─âtase lucioas─â ╚Öi neted─â, care produce, ├«n mi╚Öcare, un fo╚Önet caracteristic. [Var.: (├«nv.) t├íft─â s. f.] ÔÇô Din tc. tafta. Cf. fr. taf-fetas.
TÁFTĂ s. f. v. tafta.
TAFT1 s. n. v. tafta.
TAFT├ü, taftale, s. f. (╚śi ├«n forma taft─â) ╚Ües─âtur─â de m─âtase lucioas─â ╚Öi neted─â, care produce un fo╚Önet c├«nd este atins─â. Motanul cel negru, Chiric─â, se plictisise singur. ├Äl v─âd deodat─â ap─âr├«nd cu ochii sc├«nteietori, arcuindu-se la picioarele ╚Ť├«╚Ťac─âi ╚Öi frec├«ndu-se de rochia dumnisale de tafta. SADOVEANU, N. F. 34. E negr─âit de tulbur─âtoare ├«ntr-o rochie de tafta liliachie. CAMIL PETRESCU, O. II 359. Eu c├«nd oi vorbi, Tafta ro╚Öie oi croi. P─éSCULESCU, L. P. 145. ÔŚŐ (├Än metafore ╚Öi compara╚Ťii, suger├«nd ideea de neted, curat) ╚śi tot a╚Öa ne-a uns de c├«te dou─â-trei ori pe zi cu noapte, p├«n─â ce ├«n vinerea seac─â ne-am trezit vindeca╚Ťi taft─â. CREANG─é, A. 32. O ├«ntins p├«nza, o uns-o bine cu miere... ╚Öi o ├«nf─â╚Öurat fata... Dup─â trecere de c├«teva ceasuri era cum ├«i tafta. ╚śEZ. XXI 92. ÔÇô Variante: (├«nvechit) t├íft─â s. f., taft (TEODORESCU, P. P. 523) s. n.
TÁFTĂ s. f. v. tafta.
taftá s. f., art. taftáua, g.-d. art. taftálei; (sorturi) pl. taftále, art. taftálele
taftá s. f., art. taftáua, g.-d. art. taftálei; pl. taftále
taft├í (-├íle), s. f. ÔÇô ╚Ües─âtur─â lucioas─â de m─âtase. ÔÇô Var. mr. tafta. Tc. (per.) tafta (╚śeineanu, II, 341; REW 8525), cf. ngr. ¤ä╬▒¤ć¤ä߿¤é, it. taffet├á, fr. taffetas, sp. tafet├ín, bg., pol., rus. tafta. Sec. XVI.
TAFT├ü ~le n. 1) ╚Ües─âtur─â de m─âtase lucioas─â care fo╚Öne╚Öte, folosit─â la confec╚Ťionarea obiectelor de ├«mbr─âc─âminte. 2) la pl. Variet─â╚Ťi ale unei astfel de ╚Ťes─âturi. [Art. taftaua; G.-D. taftalei] /<turc. tafta, pol. tafta, germ. Taft
taft─â f. m─âtase lucioas─â ╚Öi neted─â: a veni tafta la cot, a se brodi. [Turc. TAFTA, printrÔÇÖun intermediar slav]. ÔĽĹ adv. cu des─âv├ór╚Öire, pe deplin (neted ca tafta): ├«n Vinerea sear─â ne-am trezit vindeca╚Ťi taft─â CR.
*taftá f. (fr. taffetas. V. taftă). Un fel de stofă de matasă mată și foșnitoare.
t├íft─â f., pl. e ╚Öi t─âf╚Ť─ş (turc. tafta, d. pers. taftah, part. trecut d. taften, a ╚Ťese, a ├«mpleti; rus. taft─â, pol. t├ífta, ngr. taft├ís; it. taffet├í, fr. taffetas, germ. taffet). Vech─ş. Az─ş pop. Un fel de stof─â de matas─â neted─â ╚Öi lustruit─â. A veni tafta la cot, a se brodi tocma─ş (Munt.). Adv. Vindecat taft─â (de ni╚Öte bube), vindecat absolut (Mold. nord).
TÁFTĂ, b. (Vr C 61), < subst. taftă.

Taft─â dex online | sinonim

Taft─â definitie

Intrare: tafta
tafta substantiv feminin
taft─â
Intrare: Taft─â
Taft─â