tactognozíe s. f., g.-d. art. tactognozíei

TACTOGNOZÍE s.f. Recunoaștere a obiectelor prin pipăit. [Gen. -iei. / < fr. tactognosie, cf. lat. tactus – pipăire, gr. gnosis – cunoaștere].

TACTOGNOZÍE s. f. recunoaștere a obiectelor prin pipăit. (< fr. tactognosie)

TACTOGNOZÍE f. Recunoaștere a obiectelor prin pipăit. /<fr. tactognosie

TACTO- „pipăit, tactil”. ◊ L. tactus „atingere, pipăire” > fr. tacto-, engl. id. > rom. tacto-. □ ~gnozie (v. -gnozie), s. f., posibilitate de recunoaștere a obiectelor prin simțul tactil.