9 definiții pentru tabulhana
TABULHANÁ, tabulhanale,
s. f. (
Înv.) Fanfară militară turcească în care predominau tobele. – Din
tc. tabilhane. TABULHANÁ, tabulhanale,
s. f. (Turcism
înv.) Fanfară militară turcească, în care predominau tobele. – Din
tc. tabılhane. TABULHANÁ, tabulhanale,
s. f. (Turcism învechit) Fanfară militară turcească, în care predominau tobele.
V. meterhanea. Pășeau, cu sunetele tabulhanalei, ducînd cu triumf pe Petru cel Șchiop, pentru a-l așeza pe tronul Moldovei. HASDEU, I. V. 83. – Variantă:
tubalhaná (ODOBESCU, S. I 136)
s. f. tabulhaná (
înv.)
s. f.,
art. tabulhanáua,
g.-d. art. tabulhanálei;
pl. tabulhanále,
art. tabulhanálele
tabulhaná s. f., art. tabulhanáua, g.-d. art. tabulhanálei; pl. tabulhanále tabulhaná (-ále), s. f. – Fanfară de muzică orientală. –
Var. tabulhanea, da(b)ulhan(e)a.
Tc. tab(i)lhane, dab(i)lhane (Șeineanu, II, 115, REW 8513),
cf. sb. dambulhana, din
arab. tabl ›
tc. daul (› daul,
s. n.,
înv., fanfară; daulgiu,
s. m.,
înv., muzicant). –
Der. tabulhanagiu,
s. m. (muzicant).
tabulhanà f. alt nume dat meterhanelii, din cauza numărului preponderant al instrumentelor manuale (tâmpine, teasuri, tobe): zicea mereu tabulhanaua turcească, de juca norodul OD. [Turc. TABL HANÉ, lit. tacâm de tobe și tâmpine].
tabulhaná și
-haneá f., pl. ale, ele (turc. tabl-hane, d. ar. tabl, pl., tubul, tobă, și turc. pers. hane, casă. Turc., pop. și daul, davul îld. tabl, de unde și variantele literare
tubulhana și
daulhana. V.
tambur 2 și
tumbelechĭ). Vechĭ. Meterhanea în care eraŭ maĭ multe tobe, apoĭ surle, trîmbițe și talgere (ceĭa ce era o prerogativă a vizirilor și domnilor). V.
chindie și
taraf. Tabulhana dex online | sinonim
Tabulhana definitie
Intrare: tabulhana
tabulhana substantiv feminin