tabulá vb., ind. prez. 1 sg. tabuléz, 3 sg. și pl. tabuleáză

TÁBULĂ s. v. tribunal.

TABULÁ vb. I. tr. (Mat.) A pune în tabele; a face o tabulare. [< it. tabulare].

TABULÁ vb. tr. (mat.) a pune în tabele; a face tabulare. (< fr. tabuler)

TÁBULĂ s. f. suprafața dinților mamiferelor, al cărei aspect este adesea caracteristic animalului. (< lat. tabula)

tabulă s. v. TRIBUNAL.