Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

9 defini╚Ťii pentru tabuizare

TABUIZ├üRE s. f. (Rar) Ac╚Ťiunea de a transforma ├«n tabu. [Pr.: -bu-i-] ÔÇô Dup─â fr. tabouisation.
TABUIZ├üRE s. f. (Rar) Ac╚Ťiunea de a transforma ├«n tabu. [Pr.: -bu-i-] ÔÇô Dup─â fr. tabouisation.
tabuiz├í vb., ind. prez. 1 sg. tabuiz├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. tabuize├íz─â
tabuizáre s. f., g -d. art. tabuizării
TABUIZÁ vb. I. tr., refl. A (se) face, a deveni tabu. [Pron. -bu-i-. / < it. tabuizzare].
TABUIZ├üRE s.f. Ac╚Ťiunea de a (se) tabuiza. [< tabuiza].
TABUIZÁ vb. tr., refl. a (se) face, a deveni tabu. (< it. tabuizzare)
A TABUIZ├ü ~├ęz tranz. (cuvinte, expresii, obiecte) A face tabu. /<it. tabuizzare
tabuiz├íre s. f. (fig.) Transformarea ├«n tabu ÔŚŐ ÔÇ×Un alt caz simptomatic ├«l reprezint─â tabuizarea lui Marin Preda, prozator de vaz─â, dar asupra c─âruia a pogor├ót, de asemenea, harul factice al admira╚Ťiei globale, interzic├ónd opinia spontan─â, disocierea, analiza.ÔÇŁ S─âpt. 28 II 86 p. 2 (din tabuiza; DN3, DEX-S)

Tabuizare dex online | sinonim

Tabuizare definitie

Intrare: tabuizare
tabuizare substantiv feminin
Intrare: tabuiza
tabuiza verb grupa I conjugarea a II-a