TĂTÁRNICĂ, tătarnice, s. f. Plantă erbacee, spinoasă, din familia compozitelor (Echinops commutatus). – Probabil de la tătar.

TĂTÁRNICĂ, tătarnice, s. f. Plantă erbacee, spinoasă, din familia compozitelor (Echinops commutatus). – Probabil de la tătar.

tătárnică s. f., g.-d. art. tătárnicei, pl. tătárnice

TĂTÁRNICĂ s. (BOT.; Echinops commutatus) (reg.) armurar, căpățânoasă, rostogol, scaiete, măciuca-ciobanului.

tătárnică f., pl. e (din bătătarnică?). Măcĭuca cĭobanuluĭ (o plantă).

TĂTARNICĂ s. (BOT.; Echinops commutatus) (reg.) armurar, căpățînoasă, rostogol, scaiete, măciuca-ciobanului.