8 definiții pentru tătăroaică
TĂTĂROÁICĂ, tătăroaice,
s. f. Femeie din neamul tătarilor (
1); tătarcă (
1), tătăriță. –
Tătar +
suf. -oaică.
TĂTĂROÁICĂ, tătăroaice,
s. f. Femeie din neamul tătarilor (
1); tătarcă (
1), tătăriță. –
Tătar +
suf. -oaică.
TĂTĂROÁICĂ, tătăroaice,
s. f. Femeie din neamul tătarilor; tătară, tatarcă. Într-o zi, ducîndu-se tătarii toți de-acasă, a rămas numai o tătăroaică bătrînă, însărcinată să gătească bucate pe cînd or veni ceilalți. ȘEZ. I 233.
tătăroáică s. f.,
g.-d. art. tătăroáicei;
pl. tătăroáice
tătăroáică s. f., g.-d. art. tătăroáicei; pl. tătăroáice TĂTĂROÁICĂ s. tătarcă, (reg.) tătăriță, tătăroaie. TĂTĂROÁICĂ ~ce f. pop. Femeie care face parte din populația de bază a Tatariei sau este originară din Tataria. /tătar + suf. ~oaică TĂTĂROAICĂ s. tătarcă, (reg.) tătăriță, tătăroaie. Tătăroaică dex online | sinonim
Tătăroaică definitie
Intrare: tătăroaică
tătăroaică substantiv feminin