tătâne definitie

2 intrări

7 definiții pentru tătâne

TĂTẤNE, tătăni, s. m. (Pop.) Tată (1). [Forme gramaticale: gen.-dat. (urmat de adjectivul posesiv la sg.) tătâne-, tătăni-, tătână-] – Lat. tata, -anis.
tătấne (pop.) s. m., pl. tătấni
tătấne-meu (-tău, -său) (pop.) s. m. + adj. pr.
tătâne s. m., pl. tătâni
tătâne-meu (-tău, -său) s. m. + adj.
tătî́ne m. (lat. pop. tatánem, ac. d. tata, tată). Est. Pop. Tătîne-meŭ, tătîne-tu, tătîne-su, tatăl meŭ, tăŭ, săŭ.
tătấne-meu (-tău, -său) s. m.

tătâne dex

Intrare: tătâne
tătâne substantiv masculin
Intrare: tătâne-meu
tătâne-meu substantiv masculin articulat (numai) singular
tătâne-tău substantiv masculin articulat (numai) singular
tătâne-său (numai) singular substantiv masculin articulat