Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru tărișor

TĂRIȘÓR, -OARĂ, tărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui tare; tăricei. ♦ (Adverbial) Repejor. – Tare + suf. -ișor.
TĂRIȘÓR, -OÁRĂ, tărișori, -oare, adj. Diminutiv al lui tare; tăricel. ◊ (Adverbial) Repejor. – Tare + suf. -ișor.
TĂRIȘÓR, -OÁRĂ, tărișori, -oare, adj. Tăricel. O briză tărișoară de la nord-est umfla pînzele. TUDORAN, P. 357.
tărișór adj. m., pl. tărișóri; f. tărișoáră, pl. tărișoáre
tărișór adj. m., pl. tărișóri; f. sg. tărișoáre, pl. tărișoáre
TĂRIȘÓR adj., adv. 1. tăricel. (O pâine cam ~oară.) 2. repejor. (Un vânt cam ~.)
TĂRIȘOR adj., adv. 1. tăricel. (O pîine cam ~.) 2. repejor. (Un vînt cam ~.)

tărișor definitie

tărișor dex

Intrare: tărișor
tărișor