tărășenie definitie

10 definiții pentru tărășenie

TĂRĂȘÉNIE, tărășenii, s. f. (Fam.) Șir de întâmplări (neplăcute, complicate); pățanie, încurcătură. – Et. nec.
TĂRĂȘÉNIE, tărășenii, s. f. (Fam. și pop.) Șir de întâmplări (neplăcute, complicate); pățanie, încurcătură. – Et. nec.
TĂRĂȘÉNIE, tărășenii, s. f. (Familiar și popular) Șir de întîmplări; poveste, istorie; pățanie, încurcătură. Oamenii... așteptau cuceriți, toți știind că Pațanghel are să le spună o altă tărășenie. PREDA, Î. 95. Le rugam... să întrebe de Ivan și să-i spună tărășenia cu papucii. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 141. Îi spuse tărășenia, cum îi vine urît de casă și de nevastă și cum îi vine să plece în lume de urît. ȘEZ. XII 105. – Variantă: (regional) tirișénie (PAMFILE, A. R. 220) s. f.
tărășénie (fam.) (-ni-e) s. f., art. tărășénia (-ni-a), g.-d. art. tărășéniei; pl. tărășénii; art. tărășéniile (-ni-i-)
tărășénie s. f. (sil. -ni-e), art. tărășénia (sil. -ni-a), g.-d. art. tărășéniei; pl. tărășénii, art. tărășéniile (sil. -ni-i-)
TĂRĂȘÉNIE s. v. încurcătură, întâmplare, pățanie, peripeție, poznă.
șiriténie, V. tărășenie.
tărășénie, tirișénie și șiriténie f. (d. tărășesc). Sud. Est. Întîmplare, pățanie, povestire, firu uneĭ afacerĭ: să-țĭ spun toată șiritenia!
tărășenie s. v. ÎNCURCĂTURĂ. ÎNTÎMPLARE. PĂȚANIE. PERIPEȚIE. POZNĂ.
tărășenie, tărășenii s. f. 1. șir de întâmplări neplăcute / complicate 2. pățanie; încurcătură

tărășenie dex

Intrare: tărășenie
tărășenie