Dicționare ale limbii române
TĂLPĂLUÍ, tălpăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A tălpui. – Din magh. talpalni.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
TĂLPĂLUÍ, tălpăluiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.) A tălpui. – Din magh. talpalni.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
TĂLPĂLUÍ, tălpăluiesc, vb. IV. Tranz. (Regional) A tălpui.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
tălpăluí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tălpăluiésc, imperf. 3 sg. tălpăluiá; conj. prez. 3 să tălpăluiáscă
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
tălpăluí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tălpăluiésc, ímperf. 3 sg. tălpăluiá; conj. prez. 3 sg. și pl. tălpăluiáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
TĂLPĂLUÍ vb. v. pingeli, pingelui, tălpui.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
tălpăluí2, tălpăluiésc, vb. IV (reg.) 1. a tălpui. 2. a împiedica roata carului, cu un lanț.
tălp(ăl)uĭésc v. tr. (ung. talpalni). Pun tălpĭ dregînd: a tălpui niște ghete.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
tălpălui vb. v. PINGELI. PINGELUI. TĂLPUI.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
tălpăluit dex
Intrare: tălpălui
tălpălui
verb
grupa a IV-a
conjugarea a VI-a
Intrare: tălpăluit
tălpăluit
participiu
tălpăluire
infinitiv lung